*În cele două conferinţe susţinute la Colegiul Naţional “Petru Rareş”, academicianul Solomon Marcus a criticat modul în care se face şcoală în România şi i-a îndemnat pe elevi să încerce să nu devină victime ale sistemului.
Din iniţiativa prof.univ.dr. în ştiinţe matematice Vasile Postolică şi cu sprijinul directorului Colegiului Naţional Petru Rareş, prof. Mihai Obreja, reputatul om de știință și cultură, Solomon Marcus, a susţinut două conferinţe în sala de festivităţi a colegiului.” “Pentru noi a fost un eveniment important pentru că am avut un oaspete deosebit şi anume pe academicianul Solomon Marcus. Acesta a revenit la Piatra Neamţ dupa 20 de ani, cu gandul de a împărtăşi lucuri interesante pentru învăţământul românesc”, a declarat prof. Mihai Obreja, directorul Colegiului Naţional Petru Rareş. În cadrul primei manifestări, academicianul Solomon Marcus a susţinut conferinţa în faţa unei săli arhipline, şi a entuziasmat asistenţa cu spiritul său. “Mi s-a spus că sunteţi olimpici în diverse discipline, nu ştiu dacă v-aţi gândit că o sumedenie de întâmplări dintre cele mai interesante ale istoriei sau literaturii, nu cumva sunt într-o singura disciplină. Avem 7 culori, la fel şi 7 sunete, notei do îi corespunde roşu, notei re portocaliu, notei mi galben, notei fa verde, notei sol albastru, notei la indigo iar notei si violet. O întreagă istorie a culturii a rămas ascunsă pentru că aţi devenit sclavii unor discipline care nu comunică între ele. Vechii greci au vrut sa vadă legăturile între sunete, culori şi planete”, a spus academicianul la începutul discursului. La finalul primei conferinţei, academicianul s-a lansat într-un dialog cu elevii participanţi, încurajându-i să-i pună întrebări. “Am avut o întâlnire cu elevii olimpici, a fost o întâlnire extraordinară şi la finalul discursului m-au fascinat întrebările elevilor”, a spus Solomon Marcus.
Discursul acestuia, în cadrul celei de-a doua conferinţe, a pus la zid sistemul educaţional din România, îndemnându-i, în acelaşi timp, pe elevi şi profesori, să încerce să nu devină victime ale modului în care se face astăzi şcoală. “E greu să trecem cu vederea faptul că azi este începutul lunii aprilie, luna tipică primăverii. După aproximativ o săptămână de la echinocţiu de primăvară. Dacă natura are această forţă de a se reînnoi în mod periodic, nu cumva în faţa acestei lecţii avem datoria şi noi să ne împrospătăm mereu? De aici a pornit şi titlul întâlnirii de azi. Din păcate, educaţia nu a cunoscut o primăvară de multă vreme, a rămas într-o rutină. Primul meu gând in legătură cu tema este: această primăvară să nu asteptăm să ne fie adusă de un personaj miraculous, adica această primăvară nu poate fi o altă aşteptare. Al doilea gând ar fi: de cele mai multe ori, când oamenii maturi (40, 50, 70 de ani) discută despre noile generaţii, apare reflexia: tineretul de azi nu este pe calea cea bună, tinerii nu mai citesc, este o atitudine plângăreaţă în care părinţii sau profesorii se vaită că tinerii de azi nu mai repetă scenariul lor, cand erau de vârsta acestor copii de azi. Este un punct de plecare complet greşit”, a continuat academicianul. Acesta a explicat, apoi, care sunt, în opinia sa, principiile după care ar trebui să se facă învăţarea şi care nu se regăsesc deloc în modul în care se face, la acest moment, educaţie în ţara noastră. “Să luăm problema cititului, am constatat că mulţi elevi din clasele superioare de liceu care au la activ un număr relativ mic de cărţi citite, dau totuşi dovadă de o maturitate extraordinară. Lectura nu mai este cea de pe hartie, mai exista şi cealaltă lectură şi anume internetul. Lumea s-a schimbat, lucrurile din capul acestor noi generaţii se aşează altfel decât cum se aşezau în capul nostru. E un alt raport între ceea ce priveşte relaţia vizualului cu celelalte simţuri, o altă viteza în comunicare, totul se întâmplă mai repede. Comunicând mult mai repede, comunicăm mai neglijent. Lucruri care, cândva, aveau o încărcătură emoţională astăzi nu mai există. Comunicarea şi lectura devin o rutină. Adevărata citire este cea de-a doua citire. La noile generaţii, această nevoie de a te întoarce la lecturile care te-au marcat cândva, nu mai există. Copiii de azi trăiesc o nouă identitate, prin calculator. De toate aceste lucruri este indicat să ţinem seama şi în educaţie. Ce înseamnă să aducem primăvara aici? Înseamnă să fim în stare să vedem realitatea şi să putem schimba ceva. E o situaţie de tranziţie, mereu oamenii traiesc cu nostalgia scrisului pe hârtie. O situaţie similară cu televiziunea, care ar fi trebuit să fie un suport în cultură, însă din păcate există o parte mult prea mică a culturii scoasă în evidenţă la televizor. La ce asistăm? Şcoala românească a intrat într-un delir al cantităţii în dauna canităţii. Exista un divorţ între competiţie şi educaţie. Competiţia era cândva favorizarea laturii educaţionale”, a mai spus academicianul.
Andreea FLOREA