*Conțin de două ori mai multe minerale decât gunoiul de grajd
* Îngrășământ ecologic, mult mai nutritiv decât bălegarul!
Frunzele care cad toamna din copaci sunt foarte valoroase pentru gradină, conținând de două ori mai multe minerale decât gunoiul de grajd. Frunzele uscate pot fi transformate într-un îngrășământ ecologic, mult mai nutritiv decât bălegarul. O frunză de arțar conține 5% minerale, în timp ce acele de pin au calciu, magneziu, nitrogen, fosfor și alte elemente într-un procent de 2,5 din greutatea lor. Așa se explică de ce majoritatea copacilor au rădăcini adânci, care le permite să absoarbă minerale mai ușor, iar o mare parte se duce în frunze. Frunzele multicolore care cad din copaci sunt foarte valoroase pentru cantitățile mari de materie organică pe care le conțin și care pot îmbunătăți structura pământului. Acestea ajută la aerisirea solurilor argiloase, previn uscarea rapidă a solurilor nisipoase, absorb apa de ploaie și controlează evaporarea.
*Materii ideale pentru un compost de calitate
Frunzele usacte sunt materii sunt ideale pentru a produce un compost de calitate. Locul în care urmează să se realizeze compostul trebuie să fie bine aerisit și să se afle departe de casă, încât mirosul să nu deranjeze. Dar și de copaci, deoarece frunzele vor mucegăi și mucegaiul va ataca scoarța copacului, care va muri în scurt timp. Pentru compost se poate construi un recipient din scânduri sau sârmă, care să permită aerisirea.
Pentru a transforma frunzele în compost, sunt două lucruri importante cărora le trebuie acordată importanța cuvenită. Frunzele au nevoie de azot pentru a fermenta. Azotul este elementul care face să crească temperatura în interiorul grămezii de frunze. Bălegarul reprezintă cea mai bună și cea mai la îndemână sursă de azot pe care o poți folosi. Pentru reușita procesului de compostare se recomandă un amestec format din cinci părți frunze la o parte bălegar. Această formulă va permite o descompunere mai rapidă a materiei organice. În lipsa bălegarului se pot folosi și alte surse vegetale de azot: gunoi, iarbă verde, corzi de viță de vie.
*Cum se face compostul
Grămada de frunze, care se va transforma în compost, poate avea orice formă și dimensiune, dar majoritatea oamenilor preferă forme dreptunghiulare, pentru că sunt mai ușor de manevrat. Se recomandă așezarea materialului în straturi pentru reușita procesului de compostare. Se începe cu un strat de frunze rupte sau sfâșiate, gros de 15 cm, apoi se adaugă un strat de 5 cm de material organic cu nivel de azot mai mare decât cel al frunzelor, așa cum este bălegar, gunoiul, iarba verde sau corzi de viță de vie din grădină. Se mai pot adăuga și materiale cu nivel scăzut de azot, cum ar fi rumeguș, paie, știuleți de porumb sau iarbă uscată.
Grămada trebuie să fie umedă, dar nu să mustească de apă. Extrem de important este că, odată la 3 săptămâni sau chiar mai devreme, frunzele se întorc cu o furcă pentru aerisirea compostului.
Dacă amesteci straturile de frunze și materiale organice de 3-4 ori până primăvara târziu, vei avea o cantitate bună de compost potrivită pentru plantările de sezon.
Pe perioada iernii sau în zilele ploioase este recomandat să acoperi compostul cu o pânză impermeabilă, pentru a-l proteja de excesul de apă. Râmele stimulează procesul de compostare și iubesc mediul umed de sub frunze. Pentru a încuraja dezvoltarea râmelor, păstrează în permanență frunzele umede.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU
