„Astăzi s-a pornit o adevărată ofensivă împotriva ţăranului român şi a culturii rurale!”, avertizează criticul literar
Ieri, la orele 18.00, Biblioteca Judeţeană “G. T. Kirileanu” a găzduit un eveniment cultural de seamă, cu invitaţi pe măsură. Este vorba despre conferinţa “Creangă în postmodernism”, care i-a avut ca protagonişti pe academicianul Eugen Simion, scriitoarea Gisѐle Vanhese din Belgia, alături de care au fost prezenţi scriitorii Vasile Spiridon (Bacău), Antonio Patraş (Iaşi), Bogdan Creţu (Iaşi) şi Dan Mircea Cipariu (Bucureşti).
«I-am spus domnului academician Eugen Simion că e dorit la Piatra-Neamţ şi că va găsi multe lucruri de interes la noi. Astăzi am avut o întâlnire cu elevii şi cadrele didactice de la Liceul “Petru Rareş”, dânsul intrând în dialog cu o sală plină de iubitori ai literaturii. De asemenea, domnul academician şi-a exprimat interesul pentru valorile din Fondul „G. T. Kirileanu”. O avem ca invitată şi pe doamna Giséle Vanhese din Belgia, profesor la Universitatea din Calabria (Italia), care ne propune o interpretare proprie a „Luceafărului ” eminescian, prilej de a vorbi despre europenitatea culturii noastre», a declarat Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”.
„Am acceptat cu bucurie să vorbesc despre „Creangă în postmodernism”, în primul rând pentru că veneam în Piatra-Neamţ, atât de aproape de Humuleşti. Apoi, când Adrian Alui Gheorghe m-a invitat, tocmai terminam o carte despre Creangă, de peste 400 de pagini, intitulată „Creangă – cruzimile unui moralist jovial”. Un al treilea motiv pentru care m-am apropiat de Creangă este acela că astăzi s-a pornit o adevărată ofensivă împotriva ţăranului român şi a culturii rurale, dar şi a celor care scriu despre ţăranul român. Împotriva acestui spirit, m-am întors la „bătrânul” Creangă şi sper că nu m-am întors cu mâna goală!”, a spus academicianul Eugen Simion.
În cadrul manifestării de ieri, acad. Eugen Simion şi-a lansat volumul „Dimineaţa poeţilor”, apărut recent la Editura Univers Enciclopedic din Bucureşti.
Giséle Vanhese este profesor de literatură română şi franceză la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Calabria, dedicându-şi o mare parte a activităţii sale ştiinţifice şi literare studierii creaţiei poetului Mihai Eminescu. Alături de interesul manifestat faţă de opera poetului nostru naţional, Giséle Vanhese este autoarea a numeroase studii pe marginea operelor unor scriitori, precum Lucian Blaga, Paul Celan, Mircea Eliade, Benjamin Fondane, Dimitrie Bolintineanu, Panait Istrati, Yves Bonnefoy, Gérand de Nerval, Aloysius Bertrand, Marcel Schwob, Gaston Bachelard, Georges Schehadé, Nadia Tuéni, Jad Hatem.
A publicat mai multe cărţi, printre care, “La neige écarlate dans la poésie d’Yves Bonnefoy, Paul Celan, Alain Tasso, Salvatore Quasimodo et Lance Henson”, Beyrouth, Éd. Dar An Nahar; “Par le brasier des mots. Sur la poésie de Jad Hatem”, Paris, L’Harmattan, 2009; “Le Méridien balkanique”, Arcavacata di Rende, Università della Calabria, «Albanologia», nr. 14, 2010.
Eugen Simion este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român, membru titular al Academiei Române și președinte al acestui for din 1998 până în aprilie 2006.
După absolvirea facultății, a devenit cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române (1957-1962), lucrând în colectivul „Eminescu”, condus de Perpessicius. În perioada 1962-1968 a fost redactor al „Gazetei literare”. Între anii 1964-1971 a fost lector universitar la Catedra de Istoria literaturii române, Facultatea de Litere, Universitatea București. A funcționat apoi, între anii 1970-1973, ca lector invitat de limba română la Universitatea Sorbonne (Paris – IV), apoi a obținut o bursă de studii în Republica Federală Germania (1974). Din 1971 a devenit conferențiar universitar, iar din 1990 profesor universitar al Facultății de Litere de la Universitatea din București. Din 2006 este director general al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București.
Eugen Simion a debutat publicistic cu un articol despre Caietele Eminescu în revista „Tribuna” (1958). A început să colaboreze frecvent la revistele „Gazeta literară”, „Contemporanul” și „Viața românească”. Din 1968 a colaborat săptămânal la „România literară” și din 1991, la „Literatorul”. Din 1983 este redactor al revistei „Caiete critice”, revistă de critică și teorie literară, iar din 1990, director al publicației. În 1993 a devenit membru al Academiei Române, iar anul 1998 a fost ales președinte al Academiei Române. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al universităților din Iași, Galați, Târgoviște, Arad și al Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău.
Irina NASTASIU