A renunțat la postul de economist la bancă pentru pasiunea de a prepara dulciuri

22/10/2015

alina libita 2 tort 1 tort 2 tort 3* Alina Libiță a ajuns să fie cunoscută în oraș ca „doamna care face prăjituri de la bancă“ *Deși este la început de drum, recunoaște că provocarea de a avea propriul laborator de dulciuri o bucură și-i dă puterea de a merge mai departe

Atunci când vor să comande un tort special pentru evenimentele importante din viața lor, mulți dintre pietreni o caută pe „doamna care face prăjituri de la bancă“. Așa a ajuns să fie cunoscută Alina Libiță printre amatorii de dulciuri gătite cu pasiune și cu dorința de a oferi produse de calitate. „Dintotdeauna mi-au plăcut dulciurile, și să le fac și să le mănânc. Încă din copilărie îmi plăcea să încerc tot felul de rețete de o înnebuneam pe mama, că ea era responsabilă cu găsitul rețetelor pentru mine. Atunci nu mă gândeam că voi ajunge să-mi fac propria afacere din preparatul torturilor și a dulciurilor de tot felul“, povestește Alina Libiță.

Tot de când se știe, i-a plăcut să-și calculeze bugetul, să știe clar cum își împarte cheltuielile, așa că a urmat cursurile Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „A.I. Cuza“, din Iași. Când a terminat facultatea, s-a angajat economist la o bancă Iași, după care s-a mutat în Piatra Neamț, unde a lucrat din 2007 până în acest an. „Am momente în care îmi este dor de siguranța zilei de mâine. Când ești angajat, știi că ai un salariu, că ai un program fix, că poți să-ți iei concediu fără să încurci desfășurarea întregii activități. Pe de altă parte, provocarea este mare atunci când pornești ceva pe cont propriu și mulțumirea la fel. Trebuie să recunosc, totuși, că mi-ar fi fost mult mai greu dacă nu aveam experiența de dinainte“, spune tânăra.

Primele comenzi le-a făcut pentru prieteni, când era în concediu de creștere a primului copil, o fetiță care are acum aproape șapte ani. De la început a pus preț pe detalii și pe calitatea produselor pe care le folosește. „Vând ce pot să le servesc și copiilor mei de acasă. Am furnizori din întreaga țară, chiar dacă produsele sunt mai scumpe. Nu-mi place să folosesc chimicale doar pentru că dulciurile ar arăta mai bine în poză. Contează foarte mult și imaginea, dar cel mai mult contează gustul unui tort sau al unei prăjituri. Dacă le gătești cu tot felul de prafuri, asta se simte și așa îți pierzi și încrederea clienților și pasiunea pentru preparat“, recunoaște Alina Libiță.

A renunțat la serviciul din bancă pentru a se dedica pasiunii

La început, a dus în paralel munca din bancă și gătitul prăjiturilor, dar, după ce a apărut și al doilea copil, un băiețel care are acum doi ani și jumătate, Alina s-a văzut nevoită să aleagă. „Lucram noaptea, după ce copiii adormeau. Ziua era destul de greu, cu ei pe lângă mine, cu serviciul, cu tot ce înseamnă viața de familie. Atunci mi-am dat seama că trebuie să aleg un drum. Dacă nu erau soțul meu, care mi-a susținut pasiunea de la început, și părinții, care să ne ajute cu cei mici, nu cred că reușeam. E greu, mai ales când ai doi copii mici, rată pentru apartament și visezi să pornești pe un nou drum“, povestește Alina.

Nu toți i-au înțeles alegerea, mai ales că, privit din exterior, una e să fii angajat la bancă și alta să prepari prăjituri. Doar că, în cazul Alinei, lucrurile erau clare. Soțul ei încă mai râde când povestește că ar fi fost în stare să prepare un tort la spital, imediat după ce l-a născut pe băiețel, doar pentru a-și manifesta bucuria.

Așa că și-a urmat drumul și și-a mutat atelierul de dulciuri de acasă, într-un spațiu închiriat pe Calea Romanului. Aici își petrece întreaga zi și aici are timp să se gândească la modele noi, la alte arome pe care să le sugereze clienților. Nu a fost deloc ușor, mai ales că are doi copii mici și rată la bancă, dar a mobilizat întreaga familie, a cotizat fiecare cu cât a putut, a încercat să economisească banii câștigați din primele torturi vândute și așa a reușit să-și îndeplinească visul.

Drumul de la idee la un tort propriu-zis poate dura și săptămâni întregi

Cum la facultate nu a studiat despre torturi, tânăra spune că s-a documentat luni întregi înainte a-și face curaj și de a prepara primele dulciuri pentru alții. „Am fost și la cursuri în țară, cursuri ținute tot de cei care au pornit ca și mine, din pasiune, dar care au reușit să ajungă la un nivel superior mie. Sunt autodidact și nu pot spune că sunt talentată, ci doar că am inspirație atunci când vine vorba de selectat rețetele și de adaptat. Am cunoscut și persoane care nu fac torturi, fac artă, dar eu nu sunt la acel nivel. Eu fac doar dulciuri bune și frumoase“, zâmbește Alina Libiță.

Decorațiunile le modelează singură și, dacă imaginea finală a tortului îi lasă pe mulți dintre clienți muți de uimire, prea puțini își dau seama câte ore de muncă au fost dedicate pentru un singur tort. Alina insistă pe colaborarea directă cu persoana care vrea să comande. Își notează totul, de la aromele cerute de client, la personajele care trebuie să decoreze produsul final.

După aceea începe documentarea, mai ales atunci când este vorba de personaje din desene animate. „Clientul îți spune că vrea un Mickey Mouse vesel, dar nu foarte vesel, și un tort verde, dar nu foarte verde. Odată provocarea lansată, mă apuc de căutat fețe de Mickey Mouse vesel, dar nu foarte vesel. Când găsesc imaginea care mi se pare cea mai potrivită, încep să modelez. Cei mai buni critici rămân copiii mei. Dacă primesc acceptul lor, înseamnă că am nimerit personajul, dacă nu, încercările continuă“, descrie Alina primii pași în conceperea unui tort.

Odată personajele modelate, trece la preparat tortul în sine, după care urmează o altă provocare: așezarea figurinelor astfel încât să creeze povestea cerută de client. Întotdeauna se adaptează în funcție de ce dorește cel care comandă, dar recunoaște că cei mai simpatici clienți rămân copiii: „Ei vor de toate la început. Dacă aș putea să adun toate personajele pe un singur tort, ar fi minunat. Dar tot copiii sunt mulțumiți la final și dacă nu am înșirat toată lumea lui Disney. Ei au reacții surprinzătoare și minunate. Adulții sunt puțin mai exigenți, dar mă bucur când văd un client care știe clar ce vrea“, recunoaște Alina.

Calitatea produselor rămâne pe primul loc

Preferatele ei sunt dulciurile cu ciocolată, motiv pentru care alege să plătească mai mult pentru ciocolata belgiană, dar să știe că produsul final corespunde cerințelor ei. „Nu vreau o afacere mai mare, pentru că atunci cred că s-ar pierde din calitatea produselor. Prefer să comand materie primă de calitate și să prepar mai puține dulciuri, decât să investesc în ceva mai ieftin doar de dragul de a vinde. Nu visez să mă îmbogățesc din asta, dar îmi doresc să mulțumesc pe toată lumea. Manopera nu pot spune că mi-o acopăr în întregime, din cauza costurilor mai mari pentru materia primă, dar sper ca în timp lumea să ajungă să facă diferența între un produs de masă și unul de calitate“, spune tânăra.

Promovarea s-a făcut treptat, de la un client la altul, dar și datorită rețelei de socializare Facebook. Așa a ajuns să aibă clienți din întregul oraș și nu numai. Primele provocări cărora a crezut că nu poate să le facă față au fost un tort de trei etaje și 17 kilograme, iar ea nu mai făcuse niciodată tort supraetajat, după care au urmat o comandă pentru o petrecere cu aproape 200 de persoane și un candy bar, adică o petrecere cu un „bufet de dulciuri“. „În primă fază am fost copleșită. Am crezut că nu mă voi descurca, dar soțul meu mi-a dat încredere în mine și așa am reușit. Eu nu pot concura cu o cofetărie sau cu un laborator unde lucrează zece oameni, dar îmi plac provocările și încerc de fiecare dată să le duc la bun sfârșit“, ne asigură Alina Libiță.

Odată pornită pe acest drum, Alina speră să și reziste, dar cel mai mult și-ar dori ca și copiii ei să-și descopere pasiunea când vor crește și să reușească să și-o valorifice pentru că abia atunci vor putea spune că fac ceva ce le place cu adevărat.

Andreea AMARIEI