A apărut revista „Antiteze“, nr. 41

A fost pus în difuzare la librăriile Bibliopolis un nou număr al revistei de literatură & arte „Antiteze“, 41 (4/2015), publicație editată de Societatea Scriitorilor din județul Neamț, în cadrul unui proiect realizat cu sprijinul Consiliului Județean Neamț. Sumarul este și de această dată consistent și divers, abordând teme și evenimente din viața artistică și literară a județului, prin faptul că revista își respectă astfel programul inițial, acela de a fi ancorată în actualitatea culturală nemțeană și spațiile de spirit conexe cu care vine în contact, subiect de discutat dacă o comparăm cu alte inițiative de acest fel. Despre „performanța profesională“, slăbirea pregătirii educațională și impostura atât de frecventă în societatea românească de azi, din care „derivă corupția și incompetența“, vorbește Raluca Naclad, redactorul șef, în editorialul intitulat sugestiv „Schimbarea începe cu tine“. Despre „G. Călinescu și teatralitatea lui Ion Creangă“ se ocupă într-un studiu de referință Cristian Livescu, plecând de la monografia din anul 1938, reluată în 1964, a „divinului critic“, prima abordare majoră a vieții și operei Marelui Humuleștean din perspectiva evaluării critice, așezându-l definitiv între marii clasici ai literaturii române. „Despre genialitatea lui Creangă – observă autorul eseului – Călinescu dezvoltă teoria solitarului anonim, pierdut în umanitatea din care a ieșit și căreia îi relevă «adevăruri milenare» sau expresia conștiinței de sine a unui popor… Teatralitatea lui Creangă rămâne tema centrală de imagine, dedusă din limbaj, care impune dominanta simbolică, deschizând destinul canonului călinescian în câmpul monografismului, după formula: spirit critic plus epicul unei existențe“.

„Antiteze“ acordă atenție deosebită Festivalului de teatru de la Piatra Neamț, ediția a XXVII-a, desfășurat în toamna anului trecut, în organizarea Teatrului Tineretului, ediție (de revenire) care se bucură de un comentariu aplicat, foarte amplu și în ton spumos, cu accente admirative, dar și critice, pentru fiecare spectacol în parte, datorat publicistului Mircea Zaharia (fost director al TT), care astfel reface „filmul“ manifestării, documentar necesar pentru posteritate. O concluzie a sa: „Cât despre spectacole, cred că dezvoltarea tehnicii de scenă, a proiecțiilor video, a eclerajului sofisticat și a efectelor acustice – folosite intens și fără discernământ – deplasează accentul de pe idee pe imagine, nu întotdeauna spre luminarea și sănătatea spectatorilor (am înghițit tone de fum la mai toate spectacolele, cât să mă țină conservat binișor până la următoarea ediție)“. Nu lipsesc opinii ale membrilor juriului și palmaresul final.

Un eseu foarte captivant aparține profesorului japonez Ichiro Saito, „Romanul european și romanul japonez“, comunicare prezentată la Congresul Asociației Internaționale a Criticilor Literari de la Piatra Neamț, de anul trecut. Bine reprezentată în paginile revistei este și cultura italiană – poeme de Angelo Sagnese, eseurile „Futuriștii în Războiul cel mare pentru a construi istoria“ de Silvano Trevisani și „De la Asiago la Doberdo și înapoi, în primul război mondial“, toate materialele provenite de la același congres, în traducerea riguroasă a profesorului clujean Ștefan Damian.

La cronica literară, Cristian Livescu se ocupă de poezia lui Cassian Maria Spiridon, premiat recent de Academia Română, iar Constantin Tomșa recenzează cărți ale autorilor nemțeni prezentate la Târgul de carte „Libris“ de la Piatra Neamț – Nicolae Scurtu, Mihai Merticaru, Radu Tudorel, Virgil Răzeșu și Mihai Hanganu. De altfel, un reportaj retrospectiv, semnat de George Brăescu, analizează Târgul de carte „Libris“ 2015, manifestare cu larg ecou în conștiința publică nemțeană, „reușind să focalizeze identitatea culturală a acestui spațiu“.

Mai semnalăm grupajul de poeme semnat de Dorin Ploscaru, „Jurnalul unei asceze agapice“ de Gheorghe Simon, studiul bogat în date și informații „Comunitatea evreiască din Târgu Neamț în timpul regimului comunist (1948-1989) “ de cercetătorul Emanuel Bălan, eseul sensibil al neobositului Gheorghe A.M. Ciobanu, „Bazilica San Pietro, între sacru și lumesc“, „Jurnalul chinez“ semnat de Andrei Dârlău, studiul „Dincolo de cuvinte“ de Mădălin Roșioru, prefață a cărții sale „Babel după Babel“, laborioasa incursiune în destinul de azi al lecturii „Dematerializarea cărții și influența asupra practicilor sociale“ de Raluca Naclad. Nu lipsesc de asemenea rubricile „Dicționar de argou“ (savuros, ca de obicei) și „Din viața Societății Scriitorilor din județul Neamț“. De remarcat și ținuta grafică distinctă, asigurată de plasticianul Olivian Bezem.

Mihael BALINT