Prima organizație bine pusă la punct și bine reprezentată care a luat atitudine cu privire la aceste propuneri a fost Asociația Profesorilor de Istorie din Județul Neamț, printr-o scrisoare deschisă.
Profesorii nemțeni cer: introducerea a minimum două ore de istorie pe săptămână în planul-cadru al învățământului la gimnaziu, prevedere care nu este respectată în nici una din cele trei variante propuse de Ministerul Educației.
Al doilea punct al scrisorii ține de însuși scopul acestei materii: „dezinteresul total față de problema formării conștiinței naționale la tineri, față de valorile naționale și universale, față de memoria identitară“.
Profesorii de istorie din Neamț nu sunt la prima reacție publică de impact asupra acestor aspecte. De exemplu, colegi de-ai lor de la limba română nu sunt la fel de bine organizați, iar unii dintre ei regretă acest lucru. „În septembrie am avut un proiect la care au participat oameni de seamă, istorici, profesori universitari care s-a finalizat cu Memorandum-ul de la Neamț, unde s-au identificat carențele educaționale provocate de numărul redus de ore de istorie pentru învățămîntul gimnazial și liceal. Acel apel nu a avut rezultat, am lansat și această scrisoare deschisă“, a declarat Elena Preda, inspector școlar.
Din conținutul scrisorii deschise, reținem că „suntem singura țară din Europa unde istoria se predă o oră pe săptămână, România a ajuns la pragul de jos al demnitătii naționale. Ultima dată au fost două ore în anul școlar 1995-1996, acum 20 de ani. Pe noi ne deranjează că sunt tăiate exact elementele identitare ale poporului român: limba română și istoria. Acum văd că apar probleme și cu limba latină“.
O altă cerere a profesorilor de istorie din Neamț este introducerea istoriei ca probă obligatorie la examenul de bacalaureat la toate profileleși filierele de la nivel liceal.
Protestul dascălilor nemțeni și nu numai a generat reacții la nivelul conducerii MinisteruluiEducației: ministrul educației mai spune că nu a fost adoptată nicio decizie în privința orelor de limba română, istorie sau limba latină, așa cum s-a vehiculat în spațiul public. „Avem nevoie de stabilitate în domenii-cheie, cum este, de exemplu, istoria națională, dar și de inovare și tehnologii noi în educație. În mod cert, numărul de ore dedicat unei discipline este important, însă pentru această fază a dezbaterii este la fel de util să discutăm și despre ce vrem să se întâmple în acele ore, despre instrumente și metode de predare inovative, despre atractivitatea materiei, despre ce cunoștințe și competențe vrem să obțină elevii. Dezbaterea centrată exclusiv pe aspecte cantitative este contraproductivă. Cea mai buna soluție nu poate veni decât din dialog, prin urmare invitația de a participa argumentat la această consultare este în continuare deschisă“, a subliniat ministrul Adrian Curaj.
Mariana OLTEAN TUDOSE