Un copil cu deficiențe stârnește un val de reticență în orice clasă ar nimeri; mai puțin din partea copiilor, mai mult din partea părinților, pentru că aceștia din urmă sunt cei îngrijorați că orele ar putea fi perturbate iremediabil. Profesorii sunt obligați să-i accepte și să-i educe fără a face discriminare între copii, deși în mod evident din start se pornește de pe nivele diferite de cunoștințe și de atenție. În acest an școlar, în județul Neamț au fost integrați în învățământul de masă 556 de elevi cu cerințe educaționale speciale.
„Cei 556 de elevi integrați au fost identificați, în principal cu tulburări de învățare, deficiențe intelectuale, tulburări din spectrul autismului, deficiențe asociate, cerințe educaționale speciale caracteristice unor dizabilități. În anul școlar anterior, la nivelul Inspectoratului Școlar Neamț, Compartimentul învățământ special, nu au fost înregistrate plângeri ale reprezentanților legali ai acestor elevi la adresa cadrelor didactice“, ne-a transmis prof. Ionela Meda Știrbu, inspector școlar în cadrul Inspectoratului Școlar Neamț.
Cu alte cuvinte, dascălii se străduiesc – și reușesc – să mențină un climat calm în clasele în care au și copii cu probleme, calibrând cursurile pe tipologia elevului „cu cerințe educaționale speciale“. Nu le este ușor, iar dacă reprezentanții legali ai acestor copii sunt mulțumiți ori că nu au ce reclama, asta nu înseamnă că nu sunt probleme la clasă. Integrarea unui copil nu trebuie să se facă în detrimentul educației colegilor săi. Iar dascălii trebuie ajutați să facă față cu brio provocării. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a solicitat Ministerului Educației Naționale, zilele trecute, să se preocupe, de îndată, de adoptarea unor măsuri legislative absolut necesare pentru soluționarea diferitelor probleme cu care se confruntă personalul didactic care lucrează cu copii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă.
Astfel, sindicaliștii cer încadrarea, la nivelul fiecărei unități de învățământ la care sunt înmatriculați copii cu cerințe educaționale speciale, a unor cadre didactice itinerante și de sprijin care să conlucreze permanent, pe parcursul orelor de curs, cu cadrul didactic de la clasă, în vederea identificării necesităților educaționale suplimentare ale copiilor cu cerințe speciale, dar și în evaluarea educațională a acestor copii. De asemenea, sindicaliștii cer asigurarea formării profesionale continue, prin participarea gratuită, la cursuri de specialitate a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar care lucrează cu copiii cu nevoi speciale.
Cadrele didactice mai solicită reducerea obligatorie, prin lege, a numărului de elevi la clasele în care sunt integrați copii cu CES, proporțional cu numărul de elevi cu CES integrați. Nu în ultimul rând, acestea consideră că recuperarea, îmbunătățirea dizabilității ori tulburării copilului cu CES integrați în învățământul preuniversitar trebuie realizate prin alocarea de către stat a fondurilor necesare pentru plata serviciilor de terapie.
Geanina NICORESCU