*Trei case din Roman mai sunt cu risc major de avariere
*14 clădiri pot fi grav afectate în cazul unui dezastru ca cel din 1977
În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21,22, în zona Vrancea a avut loc un puternic cutremur de pământ, care a afectat zone extinse ale României, fiind unul dintre cele mai puternice seisme din Europa survenite în ultimul secol. Cutremurul, cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de aproximativ 70 de secunde, a avut urmări groaznice, mai ales în Bucureşti, unde s-au înregistrat numeroase victime omeneşti şi mari pagube materiale, dar şi în Neamţ.
În prezent, singurele imobile cu risc mare de a se prăbuşi în cazul unui cutremur devastator ca cel din 1977 sunt trei case particulare de pe strada Ştefan cel Mare, din municipiul Roman, încadrate în clasa I de risc seismic în urma expertizărilor făcute de specialişti. Blocul numărul 3, cel cu bulină roşie din Roman, de pe strada Titulescu, a fost refăcut de municipalitate.
Rămân cu grad ridicat seismic, în clasa II de risc, o serie de alte imobile din judeţ, atât clădiri particulare, cât şi instituţii. În Piatra Neamţ, este vorba despre sala de sport a LPS, de pe strada Obor, construită în 1985, blocul Viitorului nr. 18 din Piaţa 22 Decembrie (realizat în 1960), precum şi sediul Fundaţiei de îngrijiri comunitare care între timp a fost reabilitat şi modernizat. Menţionate în clasa II de risc sunt şi biserica Buna Vestire din Dărmăneşti, ridicată în 1790, clădirea spitalului vechi şi a secţiilor de oncolgie şi dermato din cadrul Spitalului Judeţean, realizate în 1935 şi 1938. Ar mai fi clădirea administrativă de pe strada Petru Rareş, la numărul 27C, un imobil realizat în 1013 dar dezafectat.
La Roman, există încadrate în clasa II de risc seismic mai multe imobile, printre care un ansamblu de locuinţe cu parter şi un etaj de pe strada Cuza Vodă, construit în 1923, sau imobilul cu locuinţe şi sediul AVPS de pe strada Ştefan cel Mare construit în 1926. Pe strada Ştefan cel Mare mai sunt o clădire cu locuinţe şi spaţii comerciale ce a fost realizată la 1898, un alt imobil numai din parter, cu locuinţe şi magazine ce a fost ridicat în 1880, precum şi un alt imobil realizat în 1891 şi format numai din locuinţe.
*Reguli de comportare la cutremur
Întrucât mişcarea seismică este un eveniment imprevizibil, este necesar să cunoaştem regulile de comportare şi locurile care pot asigura protecţie în toate împrejurările – acasă, la serviciu, în locurile publice, în mijloacele de transport, etc. – atât înainte de producere, pe timpul producerii cutremurului şi după ce mişcarea seismică a trecut.
În SUA, Japonia, ca şi în alte ţări, toate cursurile, manualele şi tehnicile de supravieţuire la cutremur încep cu recomandarea deja clasică: „duck, cover and hold” (sau „drop, cover and hold on”), adică: în caz de cutremur respectaţi trei faze: „vă ghemuiţi, vă acoperiţi/protejaţi şi vă susţineţi” (sau „vă aruncaţi la pământ, vă acoperiţi/protejaţi şi vă ţineţi de ceva”), fiind vorba de ghemuirea sau aşezarea cu faţa în jos, la podea, pe genunchi şi coate sau palme, acoperirea capului cu braţele şi palmele, protecţia sub o bancă de clasă, masă solidă sau birou, cadrul uşii etc., după caz apucând cu mâinile piciorul mesei, biroului sau băncii.
„Întrucât mişcarea seismică este un eveniment imprevizibil, este necesar să cunoaştem regulile de comportare, modul, măsurile şi locurile care pot asigura protecţie în toate împrejurările: acasă, la serviciu, în locurile publice, în mijloacele de transport etc., atât înainte de producere, cât şi pe timpul producerii cutremurului şi imediat după ce mişcarea seismică a trecut”, spune sublocotenentul Andrei Grancea, ofiţerul de presă al ISU Neamţ. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ derulează o serie de activităţi în cadrul campaniei naţionale de informare a populaţiei „Nu tremur la cutremur” cu scopul de a transmite tuturor cetăţenilor informaţiile despre modul corect de comportare în cazul unui cutremur, dar şi recomandări despre modul de pregătire a familiei, a clasei în cazul unităţilor de învăţământ, şi pentru fiecare grup în parte, pentru o reacţie corectă în cazul producerii unui seism. „Prin activităţile pe care le desfăşoară, cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ vor să transmită tuturor nemţenilor faptul că, dacă suntem pregătiţi, probabilitatea de a apărea stări emoţionale puternice, precum panica, este mai mică, şi astfel şanse mult mai mari să ne salvăm de efectele pe care le poate avea un cutremur”, mai spune ofiţerul de presă.
Precizăm că pentru elevi, în România există recomandări corecte de comportare la cutremur în cele 4 seturi de broşuri conţinând îndrumarul ,,Educaţia şi protecţia elevilor în caz de cutremur” elaborate de INCERC (Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor) şi aprobate prin Ordinul comun nr. 1.508/2.058/15.709/2006 al Miniştrilor Administraţiei şi Internelor, Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Educaţiei şi Cercetării, publicate în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 9 bis din 8 ianuarie 2007 şi în Buletinul Construcţiilor, nr. 27/2006, editat de INCERC.
Cetăţenii interesaţi să cunoască regulile de comportare şi măsurile de protecţie, înainte, pe timpul şi imediat după producerea unui cutremur pot accesa site-ul www.ijsunt.ro al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ.
4 martie 1977, Seara Groazei
La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.
Cutremurul a afectat, de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.
În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu Elen Ceaușescu, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților. După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Nicolae Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.
La început, știrile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureștiului. Pana de curent de la București făcea imposibilă orice comunicație. În plus, autoritățile locale erau confuze, neluând pe moment nici o măsură concretă. După restabilirea legăturii cu țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, o dată cu un apel către populație. S-a instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.
În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.
Cu ajutoare de la Crucea Roșie (mai ales câini dresați special pentru astfel de cazuri), cascadorii și pompierii români au făcut eforturi supraomenești pentru a salva cât mai multe vieți.
Replici
Deși cutremurul a fost foarte puternic (unda de șoc simțindu-se aproape în toți Balcanii), replicile sale au avut o magnitudine mică pe scara Richter. Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de 5 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Această replică a avut magnitudinea 4,9 grade pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 grade pe scara Richter.
Cristina IORDACHE