Prima mare sărbătoare religioasă – Sf. Paşti, cade pe 8 aprilie
Sume mari de bani pe care românii le vor datora Fiscului
La Piatra Neamţ şi Roman, taxe şi impozite mai mari
Anul 2018 nu este, cel puţin în Neamţ, un al evenimentelor politice majore. Este an pre-electoral, abia în 2019 au loc următoarele alegeri, pentru preşedinţia României şi pentru Parlamentul European.
În condiţiile în care majoritatea PSD-ALDE rămâne stabilă, PMP continuă să încline balanţa în Consiliul Local Piatra Neamţ. Deocamdată, o ţine înclinată în favoarea liberalilor.
Nu se anunţă nici schimbări la şefia organizaţilor judeţene de partid: PSD, PNL şi PMP au preşedinţi aleşi statutar, pe o perioadă de 4 ani.
Singurul partid care va avea conferinţă de alegeri, este ALDE, condus acum de vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ion Asaftei. ALDE estimează alegerile judeţene în această lună.
Pentru judeţ, este primul an „întreg” pentru derularea proiectelor PNDL 2, acolo unde Neamţul a obţinut cea mai mare sumă din istoria sa post decembristă, pentru: drumuri, apă-canalizare, sănătate, şcoli, grădiniţe, dispensare, spitale.
Dincolo de o particularitate sumbră a ultimilor doi ani- Neamţul este judeţul cu cele mai mici salarii din ţară – judeţul se înscrie, ca toate celelalte, în previziunile financiare, economice şi sociale valabile pentru toţi românii.
Social
Contribuţiile de asigurări sociale, CAS-ul, vor fi plătite de angajator, dar din banii salariatului, nu (şi) din banii firmei, cum a fost până la 1 ianuarie 2018. De la 1 ianuarie 2018 va fi sancţionată cu închisoare de la 1 la 6 ani neplata CAS de către angajatori.
– Contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS), în procent de 10%, va fi datorată de o multitudine de persoane care realizează venituri cum ar fi: din dividende, din dobânzi, din alte surse, din activităţi independente etc. Baza lunară de calcul a contribuţiei la sănătate pentru venitul din dividende este salariul minim brut pe ţară valabil în luna în care se achită dividendele.
– Plafonul de garantare pentru programul Prima Casă scade din 2018, de la 2,67 la 2 miliarde de lei.
În 2018, bugetarii nu vor mai putea primi tichete de masă, întrucât acordarea acestora va fi abrogată, potrivit noii legi a salarizării bugetare. Astfel, în locul tichetelor de masă va fi acordată o indemnizație de hrană, însă, pe parcursul anului viitor, doar bugetarii din sistemul sanitar care au primit în 2017 tichete de masă vor putea beneficia efectiv de această indemnizație, în timp ce ceilalți bugetari vor fi nevoiți să aștepte până în 2019, cel puțin. Cuntumul lunar al indemnizației va reprezenta a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată, potrivit unui act normativ publicat recent în Monitorul Oficial.
Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a intrat în vigoare la 1 iulie 2017 și propune, în esență, creșteri salariale și acordarea unor sporuri majorate pentru personalul plătit din fonduri publice.
Totodată, ea cuprinde și noi reguli referitoare la acordarea tichetelor de masă pentru bugetari, sau mai bine zis, la neacordarea lor. Concret, este stabilită abrogarea prevederilor din Legea nr. 142/1998 referitoare la acordarea tichetelor de masă salariaţilor din sectorul bugetar, dispoziție de care beneficiază oricum, în practică, puține persoane angajate la stat.
Totuși, eliminarea tichetelor de masă ar urma să fie compensată cu acordarea unei indemnizații de hrană lunar, din decembrie 2018, într-un cuantum reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată.
Firme
Impozitul pe venit devine 10% pentru toate categoriile de venituri impozabile, cu excepţia veniturilor din dividende – pentru care se păstrează cota de 5%. Pentru persoanele care realizează venituri din salarii se majorează deducerile personale în funcţie de mărimea salariului şi de numărul persoanelor aflate în întreţinere, însă până la limita a 3.600 de lei, peste care nu se mai acordă deduceri personale.
– O microîntreprindere este atunci când are venituri de până la un milion de euro. Veniturile sunt calculate în lei la cursul BNR din ultima zi a anului anterior, respectiv 4,6597 lei/euro, cursul din 29 decembrie 2017, deci plafonul respectiv este de 4.659.700 de lei. Se păstrează cotele de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au un salariat cu normă întreagă şi de 3% pentru microîntreprinderile fără salariaţi.
– Salariul minim pe economie creşte de la 1.450 la 1.900 de lei
– „Split TVA”, taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) va fi plătită în conturi separate, procedură care le impune companiilor costuri administrative suplimentare. S-a stabilit, însă, că nu toate firmele vor trece la această modalitate de plată, lucru care va complica relaţiile dintre firmele care o aplică şi cele care nu o aplică.
Persoanele fizice autorizate (PFA) și ceilalți contribuabili ce realizează venituri din activități independente vor plăti, din 2018, contribuții diferite la pensii (CAS) și sănătate (CASS), potrivit unui act normativ care a modificat Codul fiscal. Totuși, cele două contribuții vor fi datorate chiar dacă persoanele fizice obțin și venituri din salarii. Cât despre cotele de contribuție, acestea vor fi, începând din acest an de 25% în cazul CAS, respectiv 10% pentru CASS.
Pleci jumătate de an din ţară, anunţi Fiscul. Dacă vii 6 luni în ţară, anunţi Fiscul…
Românii care intenţionează să plece din ţară pentru mai mult de şase luni de zile vor risca, de la 1 ianuarie 2018, să fie amendaţi dacă nu notifică Fiscul în prealabil. Notificarea Fiscului trebuie făcută prin completarea şi depunerea unui formular de rezidenţă fiscală. La fel, trebuie să depună chestionarul şi persoanele fizice care sosesc în România şi au o şedere în ţara noastră o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.
Auto
Pentru autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul datorat la bugetul la bugetul local se majorează cu circa 7% din 1 ianuarie 2018.
– Tot de la 1 ianuarie, românii cu maşini vechi vor trebui să efectueze mai des ITP. Maşinile vor putea trece ITP-ul cu defecte minore, dar dacă se constată defecte mai grave, acestea trebuie reparate în maximum 30 de zile. De asemenea, în cazul maşinilor cu o vechime de 12 ani sau mai mult, ITP-ul va fi necesar anual.
Guvernul a decis în decembrie să plafoneze punctul de amendă pentru a nu ajunge la valori prea mari. Astfel, valoarea punctului de amendă auto va rămâne la 145 de lei în 2018, chiar dacă salariul minim brut pe ţară va creşte la 1.900 de lei, arată ordonanţă de urgenţă adoptată de guvern.
În prezent, valoarea punctului de amendă în circulaţia rutieră este de 10% din salariul minim brut pe economie (1.450 de lei), adică este de 145 de lei, iar după 1 ianuarie 2018, odată cu majorarea salariului minim la 1.900 de lei, valoarea punctului de amendă ar fi trebuit să urce la 190 de lei.
„În ultimii ani, valoarea punctului-amendă a crescut astfel: 67 de lei în anul 2011, apoi 70 de lei în anul 2012, 75 de lei în 2013, 85 de lei în anul 2014, 97,5 lei în anul 2015 şi 125 de lei în anul 2016. În prezent, având în vedere prevederile HG 1/2017 pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, un punct amendă are valoarea de 145 de lei”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului citat.
„Având în vedere că salariul minimn este stabilit la 1.900 de lei, este necesar ca în cursul anului 2018 să fie luată o măsură temporară de stabilire a unei valori fixe a punctului-amendă (…) Se propune ca valoarea fixă a punctului-amendă pentru amenzile contravenţionale prevăzute de OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice să fie menţinută, în cursul anului 2018, la cuantumul din prezent, respectiv 145 de lei”, arată iniţiatorii proiectului.
Economie
Economia României va continua să crească în ritm susţinut, însă cu o inflaţie semnificativ mai mare decât în 2017, iar deficitul bugetului de stat se va menţine în jurul limitei de 3% din PIB, arată prognozele oficiale pe 2018, scrie Mediafax.
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a estimat că în 2018 România va avea un Produs Intern Brut (PIB) de 907,9 miliarde de lei şi o creştere economică de 5,5%. Iar Guvernul a construit bugetul de stat pe anul 2018 pornind de la această prognoză şi de la necesitatea de a asigura un deficit bugetar de 2,9% din PIB.
Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului au votat proiectul de buget pentru anul 2018, acesta fiind construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Conform proiectului adoptat de Guvern, sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 miliarde de lei, cu 30,9 miliarde de lei mai mari faţă de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăşi nivelul de 200 de miliarde de euro. Din cele 30,9 miliarde de lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde de lei vor merge către bugetul sănătăţii, care va avea o creştere de 17% faţă de 2017, bugetul educaţiei, care va avea o creştere de 16%, şi bugetul alocat investiţiilor, care va avea o creştere de 42%.
Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoze, consumul final va creşte în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%. Formarea brută de capital (indicator care arată investiţiile în economie) ar urma să avanseze, în schimb, cu 7,9%.
Factura la Energie va scădea. Cu puţin.
Tarifele la energia electrică pentru consumatorii casnici vor scădea cu 0,34% la nivel naţional, în primul semestru din 2018, comparativ cu trimestrul IV 2017, conform Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
„Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE a avizat, în şedinţa de azi, 20.12.2017, preţurile pentru energia electrică activă, denumite ‘tarif CPC’, aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor finali beneficiari ai serviciului universal în perioada 1 ianuarie 2018 – 30 iunie 2018. (…) Ca urmare a analizei efectuate de către ANRE a datelor transmise de FUI, cu luarea în considerare a prevederilor Metodologiei de stabilire a tarifelor aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor finali, aprobată prin Ordinul ANRE 92/ 2015, cu modificările şi completările ulterioare, Comitetul de reglementare al ANRE a avizat preţurile pentru energia electrică activă denumite ‘tarif CPC’ pentru semestrul I 2018, rezultând o scădere medie de 0,34% la nivelul întregii ţări, faţă de trimestrul IV 2017”, a anunţat ANRE.
De la 1 ianuarie, piaţa de energie va fi complet liberalizată, iar populaţia, care până acum era în regim reglementat, va primi energie la preţurile la care se închid licitaţiile pe Piaţa Centralizată pentru Serviciul Universal (PCSU), relatează Agerpres.
Zile libere pentru bugetari
În anul 2018 avem mai multe zile libere decât în 2017. Asta pentru că unele zile libere din cele 12 pică în cele lucrătoare.
Iată care sunt zilele libere pentru români:
Toate cele 14 zile libere în 2018 sunt:
1 ianuarie, 2 ianuarie — Anul Nou
24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române
8 aprilie 2018 (duminică), 9 aprilie (luni) — Paştile
1 mai — Ziua Muncii
27 mai (duminică), 28 mai (luni) — Rusalii
1 iunie – Ziua Copilului
15 august — Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie — Sfântul Andrei
1 decembrie — Ziua Naţională a României
25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul
Potrivit prevederilor legale în vigoare, angajaţii care sunt nevoiţi să lucreze inclusiv în zilele considerate libere, vor primi în plus la salariu, adică ziua lucrată va fi plătită dublu.
Bacalaureat 2018 – primele examene sunt pe 12 februarie
Primul examen de la Bacalaureatul din 2018 va fi proba orală la Limba Romana (12-13 februarie), urmat de Limba Materna (14-15 februarie). Evaluarea competentelor digitale va avea loc pe 16, 19-20 februarie, iar competentelor lingvistice la limba straina pe 21-22 februarie.
29 ianuarie – 2 februarie: inscrierea candidatilor
25 mai: incheierea cursurilor pentru clasa a XII-a / a XIII-a
12-13 februarie: evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana – proba A
14-15 februarie: evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna – proba B
16, 19-20 februarie: evaluarea competentelor digitale – proba D
21-22 februarie: evaluarea competentelor lingvistice intr-o limba de circulatie internationala – proba C
25 iunie: limba si literatura romana – proba Ea) – proba scrisa
26 iunie: limba si literatura materna – proba Eb) – proba scrisa
27 iunie: proba obligatorie a profilului – proba Ec) – proba scrisa
28 iunie: proba la alegere a profilului si specializarii – proba Ed) – proba scrisa
4 iulie: afisarea primelor rezultate (pana la ora 12:00) si depunerea contestatiilor (orele 12:00 – 16:00)
Nu uitati ca, pentru a promova examenul de Bacalaureat, candidatii trebuie sa se prezinte la toate probele, sa obtina minimum nota 5 la cele scrise si cel putin media 6.
Mariana OLTEAN TUDOSE