*„Odată am fost arestat de Securitate la Mănăstirea Slatina și apoi dus la Fălticeni. Aici am fost bătut și băgat într-un beci în care ardeau câteva sute de becuri. Toți care intrau acolo ieșeau aproape nebuni“ (părintele Cleopa)
S-au împlinit, pe data de 2 decembrie, 18 ani de la moartea părintelui Cleopa Ilie, unul din cei mai mari duhovnici și predicatori ai României. Părintele Cleopa s-a născut la 10 aprilie 1912, în comuna Sulița din județul Botoșani, într-o familie de țărani. A primit la botez numele Constantin, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. A urmat cursurile școlii primare în satul natal, după care a făcut trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.
În decembrie 1929 s-a alăturat obștii schitului Sihăstria, împreună cu fratele mai mare, Vasile. Cei doi au fost primiți, pe data de 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, în obștea schitului. În 1935 a fost luat în armată, în orașul Botoșani, iar în 1936 s-a întors la schit și a fost uns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc Cleopa. În iunie 1942 a fost numit locțiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi.
Pe 27 decembrie 1944 a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 a fost hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. Ulterior, a fost numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.
În vizorul Securității
În 1947, Schitul Sihăstria a fost ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie a fost hirotesit arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim Munteanu. În 1948, fiind urmărit de Siguranță, s-a retras pentru șase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie a fost numit stareț al Mănăstirii Slatina din județul Suceava, unde se transferă alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.
A întemeiat la Mănăstirea Slatina o obște care număra peste 80 de persoane. Între 1952-1954 a fost urmărit de Securitate și s-a retras în Munții Stânișoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani a fost readus în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian.
Din această perioadă, s-a păstrat o mărturie cutremurătoare a părintelui Cleopa, despre clipele de coșmar petrecute în beciurile Securității: „Odată am fost arestat de Securitate la Mănăstirea Slatina și apoi dus la Fălticeni. Aici am fost bătut și băgat într-un beci în care ardeau câteva sute de becuri. Toți care intrau acolo ieșeau aproape nebuni. M-au băgat și pe mine, ca să-mi pierd mințile. Nu mai vedeam cu ochii și nu mai puteam de căldură. Atunci mi-am coborât mintea în inimă cu rugăciunea lui Iisus. După o oră m-au scos și s-au mirat toți că încă mai vorbeam și mergeam fără să mă țină nimeni“. (Arhim. Ioanichie Bălan – „Viața părintelui Cleopa Ilie“)
În 1956 a revenit la metanie, iar în primăvara anului 1959 s-a retras pentru a treia oară în Munții Neamțului, unde și-a petrecut următorii cinci ani. A revenit la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obști, povățuind fără întrerupere atât călugări, cât și mireni, timp de 34 de ani.
„Port icoana Sfinției Sale în inima mea și ispitele fug de la mine“
„Multe și mari minuni a făcut Părintele Cleopa cât a trăit, dar și mai mari minuni face de când Dumnezeu l-a strigat la ceruri. Port icoana Sfinției Sale în inima mea și ispitele fug de la mine, iar pacea cerească îmi stăpânește ființa“, mărturisește Olguța Creangă Caia, autoarea volumului „Amintiri despre părintele Cleopa“, apărut anul trecut la Editura Doxologia.
Părintele Cleopa a încetat din viață pe 2 decembrie 1998. Este înmormântat în cimitirul Mănăstirii Sihăstria, având pe cruce mențiunea „mare duhovnic și predicator“. În același loc își duc somnul de veci alți duhovnici vestiți, precum părintele Paisie Olaru sau părintele Ioanichie Bălan, dar și renumitul pictor bisericesc român de origine ucraineană Irineu Protcenco, autorul celebrei icoane „Tânguirea Maicii Domnului“.
Irina NASTASIU