În urmă cu 161 de ani, la 12 noiembrie 1857, o comisie întrunită la Iaşi hotăra introducerea timbrelor poştale pe teritoriul Moldovei. Primele mărci poştale se numeau „Cap de bour”, fiind puse în vânzare pe data de 22 iulie 1858, la biroul poștal din Iași.
Începând cu data de 8 august, timbrele au fost distribuite şi la celelalte birouri poştale moldoveneşti, însă circulaţia lor a fost limitată, pe data de 31 octombrie 1858 acestea fiind retrase.
Capul de bour a fost ales datorită simbolisticii sale legate de întemeierea Moldovei de către voievodul Dragoş. Aflat la vânătoare pe malul unei ape, Dragoş-Vodă s-a întâlnit cu un bour imens, pe care l-a ucis în luptă. În conflict, căţeaua voievodului, Molda, moare, Dragoş botezând acel râu Moldova. Acelaşi nume primeşte şi ţinutul pe care domnitorul îl ia în stăpânire.
Pe timbrul emis în 1858, capul de bour apare în mijloc, deasupra se află o stea cu cinci colţuri, iar jos o goarnă ce include valoarea nominală a timbrului. Istoricii consideră că toate aceste însemne reprezentau un gest de frondă împotriva suveranităţii otomane, care nu tolera niciun fel de autonomie în Ţările Române.
Tirajul primei emisii poştale româneşti a fost de 6.000 de timbre cu valoarea de 27 de parale, 10.000 la 54 de parale, 2.000 la 81 de parale şi 6.000 de timbre la 108 parale.
Mărcile poştale „Cap de bour” din prima emisiune sunt printre cele mai valoroase pentru că au circulat puţin şi au fost retrase în octombrie 1858. Încă de la apariţie au fost considerate timbre de colecţie, valoarea lor continuând să crească. A doua emisiune a cuprins timbre având trei valori distincte: 5 parale, 40 de parale şi 80 de parale.
În prezent, „Capul de bour” poate fi găsit în cataloagele celor mai mari case de licitaţie din lume, la sume astronomice. Preţul de pornire pentru cele de 27 de parale, ştampilate, pleacă de la câteva mii de euro, iar cele neştampilate pot atinge 100.000 de euro. Timbrele de 81 de parale sunt estimate la licitaţii la zeci de mii de euro.
Potrivit filateliştilor, mai puţin de 500 de timbre româneşti se mai păstrează astăzi pe piaţa filatelică din lume, din cea mai valoroasă colecţie „Cap de bour”. Din acestea, se estimează că doar 50 s-ar afla în România.
Irina NASTASIU