A 45-a ediţie a Festivalului de datini şi obiceiuri „Steaua sus răsare” se bucură şi în acest an de participarea unor formaţii şi ansambluri folclorice renumite din ţară şi din Republica Moldova. Au răspuns invitaţiei Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, organizatorul festivalului, 13 formaţii din Republica Moldova şi din ţară, dintre care 9 sunt din Neamţ. Acestea vor defila la parada de astăzi, de la ora 12, care va urma traseul Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Parcul Central, spectacolul va începe de la ora 13,30 pe platoul de la Curtea Domnească.
* Alaiul de datini şi obiceiuri din comuna Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ
Formaţia de urs, caii şi capră din Ştefan cel Mare a fost înfiinţată acum aproximativ o sută cincizeci de ani de ani. Punctul de atracţie al grupurilor îl reprezintă capul de urs, unicat în Moldova, realizat din pălării de pâslă peste care sunt cusute manual mărgele şi panglici de diferite culori şi mărimi, iar în picioare au opinci cu zurgălăi.
* Formaţia folclorică Izvorul Izei – Căminul Cultural Săcel, judeţul Maramureş
Formaţia folclorică de datini şi obiceiuri Izvorul Izei a Căminului Cultural din Săcel a fost înfiinţată în anul 1974. Formaţia are şi un repertoriu religios, cu care a participat la evenimente de gen. Are un repertoriu de cântece populare vechi, de cătănie şi înstrăinare, cântece de voie bună, dar şi obiceiuri şi tradiţii populare de nuntă, şezătoare, botejune, plecare în cătănie, clacă, rupt de sterpe la oi. Costumaţia pe care o îmbracă este autentică, veche de peste o sută de ani şi este confecţionată din fire şi fibre naturale.
* Ansamblul folcloric „Mioriţa”, comuna Piatra Şoimului, judeţul Neamţ
În 1972, la iniţiativa unui fiu al satului, Marian Gheorghe, lua fiinţă la Piatra Şoimului, o fomaţie de 19 fluieraşi. După 1980 formaţia a fost mărită, devenind ulterior Ansamblul folcloric Mioriţa. În prezent, ansamblul coordonat de viceprimarul comunei, Ioan Oţel, numără 40 de membri, între care 15 sunt copii, aceştia reprezentând garanţia continuităţii şi promovării tradiţiilor folclorice în comună.
* Urşii de la Asău, judeţul Bacău
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată, bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obicieuri româneşti.
*„Banda lui Bujor”, comuna Grinţieş
„Banda lui Bujor” este o tradiţie veche în această regiune, la Grinţieş păstrându-se piesa de teatru folcloric în forma originală, cu vechile cântece şi doine, inclusiv costumele specifice haiducilor de munte. Chiar şi astăzi se regăsesc fotografii cu „Banda” din 1923.
Cel mai în vârstă participant din echipa actuală, Constantin Ceapă, ştie piesa de mic copil, aşa cum a învăţat-o de la tatăl său. În componenţa formaţiei, în 2010, a intrat un bătrân de optzeci şi patru de ani, Vasile Asavei, care a fost în „Banda lui Bujor” timp de şaizeci şi opt de ani, interpretând personajul „Jidanul”.
* Alaiul de datini şi obiceiuri din comuna Răuceşti
Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularităţi : Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măşti de moşnegi care strigă la capră şi este originală prin folosirea cârjelor contorsionate. Formaţia din Răuceşti este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.
* Formaţia „Izvoarele Borcutului” Borca
Jocul caprei şi mascaţii din Borca, obicei vechi de sute de ani, reprezintă un dans al binelui şi răului, al spiritului, totul îmbinându-se într-un cerc, din care răul încearcă să evadeze spre lumea exterioară. Din formaţie fac parte personaje frumoase, hazlii, sau personaje zdrenţuroase, groteşti : Căpitanul, Turcul, Irodul, Caprele, Ţapii, Fluieraşul, Mareşalii sau Ţiganii, Măndiţele, Fanarioţii, Moşneagul, Baba, Dracul, Moartea.
Formaţia este coordonată de directorul Căminului Cultural din comună, Petrică Iliescu.
*„Sumanarii” din Trifeşti Neamţ
Formaţia “Sumanarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii. Membrii ansamblului poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.
* Alaiul de datini şi obiceiuri din Farcaşa
Comuna Farcaşa este renumită pentru bogatele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul. Dintre cei care au avut lăudabila iniţiativă şi s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măşti populare, tobe din piele, precum şi a altor accesorii, amintim doar câţiva: Bezim Ionel, Ştefănescu Vasile, Gheorghiu Cristian, Lupu Ion. Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa», coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste şaizeci de membri.
* Cerbul de la Heleşteni, judeţul Iaşi
Cerbul din comuna Heleşteni, judeţul Iaşi, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului, subzona Paşcani-Târgu Frumos-Roman. Formaţia are un repertoriu ce include cele două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia. Cerbul, în mitologia populară românească, este simbol al dreptăţii şi purităţii. Masca „Cerbului” de pe Valea Siretului este asemănătoare celei de capră. Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe”, de muzicanţi şi dansatori cu sau fără mască, îmbrăcaţi în costume viu colorate.
* Ansamblul folcloric „Botnenii” din Bardar, raionul Ialoveni, Republica Moldova
Ansamblul „Botnenii” din satul Bardar, raionul Ialoveni, Republica Moldova, s-a înfiinţat în anul 2007, denumirea lui provenind de la numele vechi al satului Bardar, Botneni. Repertoriul Ansamblului cuprinde tradiţii şi obiceiuri de iarnă (colinde, urături, jocuri zoomorfe), cântece populare care descriu viaţa localnicilor, obiceiuri şi datini populare, cântece patriotice, dansuri bătrîneşti.
* Ansamblul folcloric de obiceiuri ”Aşa-i datina la noi” Timişeşti
Ansamblul, condus de cunoscutul meşter Ion Albu, a fost format în anul 1978 şi cuprinde peste 70 de membri, cu vârste între 14 şi 65 de ani. Formaţia a participat la numeroase festivaluri din ţară şi din străinătate. Repertoriul Ansamblului este extrem de bogat şi cuprinde aproape toate jocurile specifice zonei Neamţ – jocul urşilor, al caprei, al cerbului – dar şi alai de urători şi masacaţi („moşnegi”).
* Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte”
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. Pentru ediţia din acest an a Festivalului de Datini şi Obiceiuri „Steaua sus răsare”, ansamblul a pregătit un bogat repertoriu de obiceiuri, în care se vor regăsi jocul caprei, al căiuţilor, mascaţi, dar şi tradiţionalele colinde, sorcova sau pluguşorul. Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” este coordonat de Dedilia Popovici, iar conducerea muzicală a tarafului tradiţional este asigurată de Ciprian Vasiliu.
