Leacuri băbești, de peste timp

26/07/2019

Cronicarii vremii susțin că tratau afecţiuni dintre cele mai diverse

Remediile naturiste erau utilizate cu succes din timpuri străvechi, cronicarii vremii susțin că ele tratau afecţiuni dintre cele mai diverse. În zilele noastre, unele remedii par de-a dreptul caudate… „Cândva de mult, durerea de măsele se lecuia trăgând din pipă veche cu ţeavă nouă, fum de sâmburi de măsline pisaţi mărunt”. Pentru cârcei, era bine să se frece „locul care se crispează, în trei zile de marţi consecutive, cu ţărâna luată de pe tulpină de gutui”. Pentru holera se recomanda ca toată lumea să bea apă fierbinte cu untdelemn şi zahăr. Pentru durerile de inimă se recomanda să se bea oţet amestecat cu cenuşă fierbinte, sau se mânca pâine sfinţită cu apă proaspătă în ziua de Paşti. Pătrunjelul fiert în lapte dulce se spunea că „alină durerea cauzată de orice fel de bubă”. . Dacă avea dureri de ochi, bolnavul trebuia să se şteargă pe ochi cu roua de pe mai multe flori. Angina se trata cu rachiu amestecat cu apă de var, iar pentru conjunctivită trebuia suflat în ochi praf de corn de şarpe sau zahăr pisat mărunt. Alte dureri, alte leacuri Aprinderea de plămâni se trata cu „rădăcină de spânz ce se trage pe piept”, la arsură se puneau pe zona afectată cartofi tăiaţi felii ori lapte acru sau se ungea rana cu un amestec făcut din apă limpede luată de deasupra varului stins şi ulei de in. Pentru durerile de încheieturi era bună „sărătura de carne de porc ce se adună pe fundul vasului”. Degerăturile se tratau cu cartofi raşi și încălziţi puţin, dar şi cu o cârpă înmuiată în vinul în care a fost ţinută o rădăcină de spânz. Pentru durerile de cap erau recomandate frunzele de varză crudă, foile de nuc, de hrean, aluatul sau oţetul de mere. Durerile de dinţi se vindecau cu aburii fierturii de măselariţă sau de spânz, „punând un firicel din această buruiană în caria dintelui bolnav Durerile de măsele erau calmate de hreanul fiert în vin, mămăliga nesărată sau zeama de cimbru, ţinute puţin în gură. De hac la durerile de gât și urechi, frisoane sau insomnii La durerea de gât se mânca mult usturoi sau se freca tot cu usturoi partea dureroasă a gâtului. Pentru a calma durerile de urechi se turna în ureche o picătură de ulei de nucă încălzit şi amestecat cu unt de migdale. Cei care aveau frisoane trebuiau să bea vin fiert cu sare şi piper. Cei care sufereau de hepatită se foloseau rădăcina de ştevie fiartă în lapte dulce şi apoi lăsată o zi întreagă undeva la răcoare. Pentru a scăpa de amigdalită se mânca hrean şi se bea rachiu. Pentru constipaţie era recomandat uleiul amestecat cu unt de vacă şi gălbenuş de ou, băut cald sau uleiul cu apă caldă. Pentru a scăpa de mirosul neplăcut al gurii trebuia mestecată coajă de rodie. Cei care sufereau de insomnii trebuiau să bea înainte de culcare o ceaşcă de apă în care s-au pus flori sau capsule de mac roşu. Pentru a scăpa de pojar, trupul bolnavului era frecat cu rachiu de drojdie după care se învelea întrun cearceaf înmuiat în zeamă de varză încălzită. Persoanele răguşite trebuiau să bea lapte dulce, fiert, amestecat cu un ou, iar cele care sufereau de reumatism făceau băi cu flori de ghiocei sau cu frunze de nuc. Pe tăieturi se puneau foi de pătlagină sau coada şoricelului pisată şi amestecată cu untură râncedă iar tusea se trata cu ceai făcut din gălbenuş de ou, smochine şi zahăr. Pe unghiile rupte se punea răşină, iar zonele cu herpes trebuiau frecate cu coada încălzită a unei linguri de cositor.

Tina CONDREA-ZĂPODEANU

Lasa un comentariu