100 de ani de la moartea lui Calistrat Hogaş / Eveniment la Muzeul scriitorului din Piatra Neamţ

28/08/2017

M.O.T.

Astăzi, la mormântul lui Calistrat Hogaş – începând de la ora 11,00, şi la Muzeul „Calistrat Hogaş” din Piatra Neamţ, se va marca Centenarul morţii scriitorului, decedat la 28 august în Bucureşti.

În cimitirul Eternitatea va avea loc un Tedeum şi o slujbă de pomenire. La orele 14,00, la Muzeul Memorial, se va susţine conferinţa „Calistrat Hogaş şi linia naţionalismului românesc”. Invitaţi: prof. Univ. Dr. Mircea Platon, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi şi dr. Mihaela Cristina Verzea.

La orele 15,00, scriitorii nemţeni Emil Nicolae, Cristian Livescu, Dorin Ploscaru, Nicolae Sava, Constantin Tomşa, Dan Iacob, Radu Florescu, Vasile Baghiu şi Sorin Mihăilescu vor purta discuţii despre posteritatea lui Calistrat Hogaş.

Manifestarea este organizată de Consiliul Judeţean Neamţ, Complexul Muzeal, Societatea scriitorilor Neamţ, Uniunea Scriitorilor- reprezentanţa Neamţ, Fundaţia Culturală Constantin Mătase. Sponsori – Fundaţia „Nişte Ţărani” (Dinu Săraru) şi Administraţia Cimitirelor M&D Mens.

Cel mai mare drumeţ al literaturii române, Calistrat Hogaş, s-a născut pe 21 aprilie 1847 în Tecuci. După ce a absolvit în 1859 cu calificativul ”foarte bine” şcoala primară, este înscris la Academia Mihăleană la studii liceale unde la recomandarea primăriei Tecuci primește bursă.

Tânărul licean a încercat să devină cât mai repede independent din punct de vedere financiar. Nu pentru că dorea o separare de părinţii săi, ci datorită celor unsprezece fraţi ai săi care trebuiau şi ei hrăniţi. La Academie, Hogaş începe să mediteze elevii mai slabi şi să scrie poeme. După terminarea studiilor liceale, Hogaş intră la Facultatea de Litere din Iaşi ca student bursier. Prin concurs devine profesor la Gimnaziul proaspăt înfiinţat în Piatra-Neamţ. În această localitate se căsătoreşte cu Elena, iar între 1871 şi 1882 i se nasc opt copii. În 1878, după conflicte cu autorităţile corupte din domeniul învăţământului (ulterior gimanziul va fi desființat ca urmare a unei anchete) este silit să se mute la Tecuci, unde devine profesor de istorie și geografie la gimnaziul real comunal. Peste doi ani îl găsim la Iași ca profesor la Școala Normală ”Vasile Lupu”. În capitala Moldovei, în casa unei rude a Veronicăi Micle, face cunoștință cu Ion Creangă. În tot acest timp a încercat să scrie tot mai mult, succesul lăsându-se aşteptat multă vreme. Rcenziile au fost puţine şi modeste. Prima recenzie cu adevărat importantă o primeşte postum în 1922 şi este datorată lui Mihail Sadoveanu.

Cartea sa cea mai renumită ”Pe drumuri de munte” nu a putut fi publicată în timpul vieţii. Prima încercare s-a soldat cu un eşec din cauza multitudinii greşelilor de tipar, iar a doua tipărire a fost distrusă într-un incendiu, în 1914. Abia în 1921 va apărea ediţia definitivă. Cariera lui Calistrat Hogaș consemnează în 1881 un moment important: revine la Piatra-Neamț ca director al gimnaziului reînfințat. Printr-o fericită coincidență, în același ani îl vizitează revizorul școlar I.L Caragiale. Din nou autoritățile îl șicanează și se mută la Alexandria unde este director la gimanziul din localitate. Între 1891 și 1899 este director la gimnaziul din Roman, pentru ca apoi să devină profesor și ”subdirector” la liceul internat din Iași. Lunga activitate didactică i se va reflecta în opera literară, multe din scrierile sale adresându-se tinerilor. În 1912 se pensionează. În 1915, îndurerat de boala gravă a unei fiice, se retrage la Piatra-Neamț, în casa de altădată a soției. Pe 28 august 1917, aflându-se la Roman în drum spre Iași pentru o consultație medicală la una din fiicele sale, Calistrat Hogaş se stinge din viaţă ca urmare a unui enfizem pulmonar.

Calistrat HOGAŞ – 100 de ani de la moarte

Calistrat Hogaş este alături de Creangă şi Sadoveanu un fermecător povestitor moldovean, cu o influenţă de nepreţuit asupra sufletului românesc, venind să împlinească o trinitate poetică în literatura română. Şi totuşi, Calistrat Hogaş rămâne, din păcate, mai mult în legendă decât în conştiinţa contemporanilor. Centenarul pe care îl comemorăm azi pe numele lui Calistrat Hogaş va face oare dreptatea pe care o merită într-o ierarhie literară autentică ? Conservator cum am ajuns, eu nu pot, de pildă, despărţi începutul şcolii în septembrie fără “Puiul” lui Brătescu-Voineşti şi fără paginile înmiresmate din cartea “În munţii Neamţului” prefaţată de Mihail Sadoveanu. (Dinu Săraru)