10 arestări în cazul falșilor brokeri

*Operațiunile pe piața de capital erau doar o legendă falsă, creată cu scopul a determina persoanele vătămate să depună sau să transfere banii

Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat opiniei publice detalii privind cercetările efectuate în cauza penală având ca obiect infracțiuni de înșelăciune și desfășurarea de activități neautorizate pe piața de capital, caz în care s-au desfășurat percheziții în mai multe județe ale țării, inclusiv în Neamț.

„Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au dispus reținerea inculpaților Marius Bogdan Dahore, Emanuel Cioară, Jan Daniel Moraru, Florin Valentin Tănăsescu, Ionuț Robert Stan, Mihail Vladimir Dima, Valentin George Vlad, Alexandru Groapă, Constantin Grigore Ilie, și Alin Răzvan Sdrobiș, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune și desfășurarea de activități neautorizate pe piața de capital, aceștia fiind prezentați în cursul zilei de astăzi, 26 mai 2016, judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 cu propunere de arestare preventivă pe o durată de 30 de zile“, se arată în comunicatul emis de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Două paliere infracționale: „call center“ și „brokeraj“

Din referatul cu propunere de arestare preventivă a rezultat că, în perioada 2013–2015, inculpații, prezentându-se sub calitatea falsă de brokeri și reprezentanți ai unei societăți de servicii de investiții financiare înregistrată în Republica Mauritius, dar care nu este autorizată să presteze servicii de investiții financiare în România, folosindu-se în mod fraudulos de platforma de tranzacționare on-line a acestei societăți, au determinat mai multe persoane vătămate, cărora le-au creat convingerea că investesc în mod real, să depună sau să transfere sume consistente de bani în conturile bancare deținute sau controlate de inculpați, cu scopul de a fi investiți/folosiți la operațiuni pe piața de capital, operațiuni care în realitate nu aveau loc, sumele de bani fiind însușite de către aceștia.

Operațiunile pe piața de capital erau doar o legendă falsă, creată cu scopul a determina persoanele vătămate să depună sau să transfere banii, sens în care acestea primeau prin telefon instrucțiuni pentru a realiza operațiuni cu instrumente financiare, după ce le erau deschise conturi pe platforma de tranzacționare. Pe baza instrucțiunilor primite, persoanele vătămate intrau pe contul de tranzacționare și realizau operațiunile indicate, cu consecința pierderii sumelor de bani depuse sau transferate în anumite conturi bancare, de unde banii erau transferați imediat către conturi bancare din străinătate, nefiind niciodată folosiți efectiv la efectuarea de plăți către eventuali parteneri contractuali.

„Inculpații au structurat activitatea infracțională pe două paliere: activitatea de «call center» și cea de «brokeraj». Astfel, persoanele care desfășurau activitatea de «call center» erau angajate cu contract individual de muncă la cele șase societăți comerciale administrate sau controlate de către inculpați, activitate ce consta în apelarea insistentă și repetată a unor posibili clienți (potențiale victime) pentru a-i determina să investească sume de bani în piața de capital. Clienții erau ademeniți cu iluzia unor câștiguri rapide, însă, în realitate, banii nu erau investiți niciodată în piața de capital, fiind depuși de către persoanele vătămate (la îndrumarea făptuitorilor) direct în conturile unor entități juridice nerezidente, de unde, mai departe, aceștia erau transferați către alte conturi bancare din Bulgaria, Cipru și Israel. Persoanele implicate în activitatea de «call center» erau instruite să reproducă anumiți termeni specifici pieței de capital în discuțiile inițiale pe care le au cu potențialii clienți, termeni pe care acești angajați nu îi stăpâneau în realitate, scopul fiind de a determina persoanele să accepte colaborarea. După ce persoanele vătămate acceptau să investească, acestora li se prezentau alte persoane din cadrul aceluiași grup, care își declinau calitatea ilegală de «broker» (pentru a-i convinge astfel pe clienți că au în față adevărați profesioniști), deși aceștia nu au pregătire specifică sau drept conferit de instituțiile de profil din România, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru a activa pe acest domeniu de piață.

Activitatea de «brokeraj» consta în preluarea și transmiterea ordinelor privind unul sau mai multe instrumente financiare, precum și consultanța pentru investiții. În acest sens, brokerul îl ajuta pe client să-și deschidă un cont pe platforma respectivă de tranzacționare, după care îl îndruma în activitatea de investiții, spunându-i când să investească și în ce să investească, operațiunile fiind doar aparente“, precizează documentul citat.

19 persoane vătămate, prejudiciul: 1.000.000 euro

„Până la acest moment al urmăririi penale au fost identificate 19 persoane vătămate, prejudiciul total reținut în sarcina inculpaților fiind de aproximativ 1.000.000 euro“, subliniază comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În vederea documentării activității infracționale și a  ridicării unor mijloace de probă, în baza autorizațiilor emise de instanță, sub supravegherea procurorilor, polițiști din cadrul IGPR, DICE și SIAS, precum și jandarmi din cadrul IGJR au efectuat, la data de 25 mai 2016, un număr de 55 de percheziții, în 6 locuri fiind identificate aproximativ 400 de persoane care efectuau activități neautorizate de servicii de investiții financiare.

În același caz, IGPR subliniază că, în urma celor 55 de percheziții efectuate, la data de 25 mai ac, în municipiul București și în județele Buzău, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Ialomița, Neamț, Olt, Prahova, Suceava, Teleorman și Vaslui, au fost ridicate peste 300 hard-diskuri utilizate în activitatea infracțională, acestea urmând a fi percheziționate informatic. De asemenea, au fost audiate peste 100 de persoane vătămate și martori, iar alte 200 de persoane vătămate și martori au fost citate pentru perioada următoare. Totodată, au fost aplicate sechestre asupra conturilor deținute la unități bancare de persoanele fizice și juridice implicate.

Geanina NICORESCU