Manifestările proiectului “Basarabia, şcoala mea!” au adus pe scenă, într-un regal de muzică şi poezie, elevi basarabeni şi pietreni
Unirea Basarabiei cu România, de la 27 martie 1918, a fost, ieri, elogiată în sala de festivităţi a Colegiului Naţional “Petru Rareş” din Piatra Neamţ, de elevii acestei prestigioasei instituţii şcolare şi liceenii basarabeni ai Colegiului Naţional “Gheorghe Asachi” Piatra Neamţ. Proiectul comun, denumit “Basarabia din şcoala mea!”, a constat într-o prezentare documentară a Marii Uniri, elogierea momentului istoric prin imagini, poezie şi dans. Invitat de onoare la această manifestare a fost inspectorul şcolar general adjunct Ioan Milea, din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ.
În prima parte a programului, un elev al Colegiului “Petru Rareş” a dat citire “Declaraţiei de Unire” a Basarabiei cu România, după care alţi patru liceeni au evidenţiat portrete de basarabeni care au contribuit la realizarea Unirii Basarabiei cu România- Pantelimon Halippa şi Ion Inculeţ. A urmat o expoziţie de postere- Istoria Basarabiei în desene, urmată de un recital de poezie susţinut de cei mai mici elevi de la Colegiul “Rareş”- juniorii de clasa a V-a şi de elevi ai Colegiului “Gheorghe Asachi”. Sub semnul Unirii a fost momentul musical prezentat, în încheiere, de elevii de la “Asachi”, coordonaţi de profesor Paul Imbrea.
Şi noi reamintim că, pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.
Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.
Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele condiții:
1. Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni de guvernul român;
2. Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot democratic;
3. Sfatul Țării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelor și orașelor și avea să numească funcționarii administrației locale;
4. Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;
5. Legile locale și forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanților locali;
6. Drepturile minorităților urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul român;
7. Doi reprezentanți ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;
8. Basarabia urma să trimită în Parlameantul României un număr de deputați proporțional cu populația regiunii;
9. Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret și universal;
10. Noua Constituție urma să garanteze libertatea cuvântului și a religiei;
11. Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracțiuni politice în timpul revoluției.
12. Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți ( lista și opțiunile la votare).
Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.
Timp de 22 da ani, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale Holodomorului, ale « terorii roșii » dezlănțuită de Ceka-GPU-NKVD și ale deportărilor către Gulag. Aceasta era întocmai scopul Sfatului Țării, inclusiv al delegaților ruși sau ucraineni care au votat Unirea.
Geanina NICORESCU
Felicitari pentru conducerile celor doua licee pentru ca implica tinara generatie in a face cu adevarat istorie.
Felicitari tinerilor participanti la lucruri care vor dainui.
Felicitari nepotului meu Tudor pentu ca nu a stat deoparte.