Ucrainienii din Neamţ se tem pentru familiile lor

03/03/2014

*”Putin nu are niciun drept de a trimite trupe în Ucraina!”, declară Svitlana, o ucraineancă stabilită de 7 ani în Piatra Neamţ

ucraina ucraina 2 ucraina 3

Nici nu s-a uscat bine sângele vărsat pe Euromaidanul din Kiev, că un nou conflict grav mocneşte să apară lângă România, asta după ce zilele trecute, Consiliul Federaţiei Ruse a aprobat intervenţia militară în Crimeea.

Despre acestă situaţie am discutat şi cu doamna Svitlana, o ucraineancă stabilită de mulţi ani în Piatra Neamţ, dar care şi-a lăsat în Ucraina prietenii, precum şi o parte din familie:”Putin nu are niciun drept de a trimite trupe în Crimeea! În ţara mea, oamenii sunt foarte speriaţi de ce se întâmplă, şi nimeni nu se aştepta la aşa ceva, mai ales după evenimentele sângeroase care au îndoliat Ucraiana. Toată lumea e încordată şi indignată. Până una alta, în oraşul unde locuiesc părinţii mei, situaţia a revenit oarecum la normal, iar oamenii se duc la muncă pentru a-şi întreţine familia. Dacă mă întrebaţi ce se întâmplă acum în Crimeea, eu nu vad cu ochi buni noul guvern pro-rus, acesta este o încălcare a suveranităţii statale. Dacă tu eşti rus, şi nu îţi place ce se întâmplă în Crimeea, te poţi întoarece în ţara de origine, căci nimeni nu te obligă să stai în Ucraina. Iată că s-a ajuns, să nu mai fim stăpâni în ţara noastră. Asta s-a ajuns!. Desigur că în caz de invazie rusească, bărbaţii se vor înrola pentru a-şi apăra patria, asta e clar! Pe lângă aceste necazuri, guvernul a rămas şi fără bani pentru salarii şi pensii, fonduri care nu mai ajung decât pentru o singură lună”.

Motivul invocat de preşedintele Putin, pentru o posibilă invazie a trupelor sovietice în Ucraina este protejarea cetăţenilor ruşi din Crimeea de bandele ultranaţionaliste. Însă în spatele acestor cuvinte , preşedintele rus vrea să-şi păstreze influenţa militară din zonă pentru beneficiile economice mari, oferite de ieşirea la mare din Crimeea. Din păcate, reacţia internaţională a fost mult sub aşteptări, fiindcă multe state nu şi-au arătat o poziţie fermă la o posibilă invazie în Ucraina, mai ales că în 1994, la Memorandumul de la Budapesta, semnăturile reprezentanţilor guvernelor Marii Britanii, ale SUA şi a Rusiei garantau suveranitatea teritorială a Ucrainei. Ca şi în conflictele din Georgia (2008) şi Transnistria, din 1992, intervenţia militară rusească vine ca un fel de „ajutor” pentru populaţia acelor state, tactică folosită de Putin şi în prezent, pentru a-şi justifica îndreptarea ţevilor tancurilor către Crimeea pentru anexarea peninsulei. Un scenariu mai fuţin fericit, ar fi antrenarea în acest conflict a celor două mari puteri militare: Marea Britanie şi SUA, fapt care ar pune România (membră NATO) într-o situaţie nu tocmai favorabilă. Din păcate, fitilul ar putea fi aprins deja, din pricina miilor de soldaţi ruşi trimişi în Crimeea, precum şi a elicopterele de atac. După cum se ştie, la baza navală Sevastopol, unde se află Flota Mării Negre a Rusiei, sunt militari care deja patrulează pe străzile din Crimeea, după ce guvernatorul pro-rus al Crimeei, Serghei Aksionov (pus în funţie de parlamentul regional) a cerut sprijin din partea Rusiei pentru restabilirea ordinii în zonă.

România, prin preşedintele Traian Băsescu dezaprobă o posibilă întervenţie militară în Ucraina:”Prezenţa trupelor Rusiei în Ucraina, fără acordul acesteia, poate fi considerată agresiune”. Pe lângă acest lucru, România ar putea fi afectată economic de un eventual conflict militar, căci instabilitatea zonală şi-ar pune negativ amprenta la eventuale investiţii în ţară. În plus, ne putem aştepta şi la o creştere la preţul gazelor şi a petrolului.

În afară de trupele deja ajunse în Crimeea, şenilele tancurilor ruseşti sunt pe punctul de a pătrunde pe teritoriul ucrainean. Şi Armata a 14 – a aflată în Transnistria aşteaptă ordinul lui Putin, pentru a mărşălui spre Ucraina. În Peninsula Crimeea, 60% din populaţie este de origine rusă, care doresc autonomie, sub umbrela protectoare a Rusiei.

Valentin ANDRIEŞ