În sezonul rece, farmaciile sunt asaltate de cereri de antibiotice, fără prescripţie medicală!
Pentru o simplă răceală sau o durere acută ne repezim să luăm antibiotice. “Ca să nu lungim boala”- este scuza folosită frecvent pentru a justifica lenea de a merge la medic. În realitate, ne facem cea mai mare defavoare. În timp, antibioticele luate la recomandarea aşazişilor prieteni, a vecinilor sau a rudelor vor obişnui organismul cu “medicamente tari”, iar în cazul unor banale infecţii nu se va mai putea acţiona cu nimic eficient pentru combatere. Cu ocazia Zilei Europene a Informării despre Antibiotice (ZEIA), sărbătorite anual în data de 18 noiembrie, autorităţile sanitare recomandă prudenţa în utilizarea antibioticelor, singurul mod de a frâna dezvoltarea alarmantă a rezistenţei la antimicrobiene (RAM) – inamic major al sănătăţii publice mondiale. Tema campaniei, “Administrarea antibioticelor: întotdeauna precedată de o recomandare medicală”, reaminteşte singurul mod în care trebuie administrate antibioticele pentru a le păstra eficienţa. Scopul campaniei de informare-educare este promovarea susţinută a utilizării prudente a antibioticelor pentru a împiedica infecţiile comune şi leziunile minore să ucidă iarăşi în viitorul apropiat. Rezistenţa la antibiotice este astăzi una din cele mai grave ameninţări la sănătatea publică şi dezvoltarea mondială, precum şi la siguranţa alimentară. Direcţia de Sănătate Publică Neamţ avertizează, în acest context, că un număr mare de infecţii – precum pneumonia, tuberculoza şi gonoreea – au devenit greu vindecabile deoarece antibioticele utilizate în tratarea acestora au devenit ineficiente. În spitale, prescriere exagerată de antibiotic cu spectru larg Potrivit unui raport oficial, evidenţiat de Direcţia de Sănătate Publică Neamţ printr-un comunicat, în România utilizarea antibioticelor continuă să fie excesivă. “În spitalele participante la colectarea de date în acest domeniu pentru perioada 2012 -2015, prescrierea de antibiotice apare exagerată și/sau eronată, iar măsurile de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale sunt insuficiente/ineficiente. În ciuda avertizărilor recente privind creșterea alarmantă a îmbolnăvirilor determinate de Clostridium difficile și semnalarea tot mai frecventă a infecțiilor cu germeni multirezistenți, se continuă utilizarea preferențială a categoriilor de antibiotice cu spectru larg și a celor puternic inductoare de dismicrobisme, în detrimentul celor cu spectru îngust. Scăderea utilizării de cefalosporine și chinolone a fost nesemnificativă. Se semnalează un nivel foarte redus de utilizare a antibioticelor ”urinare”. Consecință a celor de mai sus, evidențele disponibile indică un nivel foarte ridicat al rezistenței la antibiotice – unul dintre cele mai ridicate din Europa”, se arată în studiul citat de DSP Neamţ. Rezistenţa la antibiotice poate afecta pe oricine, de orice vârstă, din orice ţară. DSP Neamţ mai subliniază că rezistenţa la antibiotice conduce la prelungirea spitalizărilor, sporirea costurilor medicale şi creşterea mortalităţi. Iar fără schimbări de politici şi de atitudine, precum combaterea infecţiilor, spălarea frecventă a mâinilor, responsabilizarea comportamentelor sexuale, o mai bună igienă alimentară – rezistenţa la antibiotice va rămâne o ameninţare majoră cu toate eforturile de a dezvolta noi antimicrobiene.
Geanina NICORESCU