Sfântul Antim Ivireanul, un stâlp al ortodoxiei

29/09/2014

sfantulPe 27 septembrie a fost ziua de pomenire a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, un păstor al bisericii şi un stâlp al ortodoxiei. Antim Ivireanul s-a născut în Iviria (Georgia de astăzi), în anul 1650, fiind adus, în 1689,în Ţara Românească, de către voievodul Constantin Brâncoveanu. Aici a învățat limbile română și slavonă, precum și meșteșugul tiparului. În 1691i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București, în care au fost imprimate nenumărate cărți de cult, dar și laice.

A fost, pe rând, egumen al mânăstirii Snagov, episcop de Vâlcea și mitropolit al Ţării Românești. În același timp, a fost și un mare om de cultură: tipograf, gravor, teolog și autor al celebrelor Didahii (o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an). La insistențele Porții Otomane, a fost exilat în anul 1716. Şi-a dat viața ca un martir pentru credința creștină, fiind ucis de ostașii care îl escortau pe drumul exilului. Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe data de 27 septembrie.

Sfântul Antim Ivireanul a avut un rol deosebit de important în propășirea culturii române, căci, pe lângă activitatea sa de ierarh al Bisericii din Ţara Românească, el a fost tipograf, redactor, editor și creator de limbaj bisericesc în limba română.

Este considerat cel mai mare tipograf din cultura medievală românească, alături de diaconul Coresi, prin cele 63 tipărituri, lucrate de el însuși sau sub îndrumarea sa, în limbi diferite și de o mare diversitate, dar şi prin numeroșii ucenici pe care i-a format.

Sfântul Antim a avut un rol important în introducerea limbii române în slujbele bisericești. Deși româna nu era limba sa nativă, a reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede, care a fost înțeleasă de contemporanii săi și este folosită până astăzi.

Sf. Antim Ivireanul este și ctitorul mănăstirii cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților” din București – numită azi Mănăstirea Antim – pe care a ridicat-o între anii 1713 – 1715 și pe care a înzestrat-o cu toate cele trebuitoare, această mânăstire fiind unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură, pictură și sculptură din țara noastră.

În obştea mănăstirii Antim s-a înfiripat, începând din anul 1945, mişcarea isihastă numită „Rugul Aprins”, care a reunit multe personalităţi de seamă ale vieţii duhovniceşti din ţara noastră, mişcare al cărei iniţiator şi animator a fost gazetarul şi scriitorul Alexandru Teodorescu, cu numele literar Sandu Tudor.

Irina NASTASIU