Profesia de psiholog, incotro?

21/02/2018

Reapărută în rândul profesiilor din România după o perioadă de ignorare, profesia noastra a devenit tentantă şi ademenitoare pentru toţi cei curioşi să cunoască natura umană şi să-i vină în sprijin omului zilelor noastre spre a-i fi mai bine. Pentru cine nu ştie, am să încerc o prezentare cât mai documentată asupra statusului profesiei.
Înainte de ’89 existau extrem de puţini psihologi pe piaţa muncii (cei formaţi înainte ca profesia să fie interzisă) care activau, totuşi, în locuri de muncă care presupuneau uzura psihică ridicată. Ei s-au format şi au lucrat ca adevăraţi profesionişti puşi în slujba sănătăţii şi securităţii omului. Întâmplarea face ca şi eu să fi prins pentru o perioadă de timp astfel de loc de muncă, constituit în ceea ce se numea”laboratorul de psihologie”. Ca psiholog într-un astfel de laborator aveai mai mult un rol de supervizor dar şi de strateg teoretic – asupra unei echipe de psihometricieni , care erau operatori de teste: aplicau teste, le corectau, puneau grile şi încadrare în clase de etalon, pe specificul fiecărei profesii, pe nivel al studiilor, pe categorii de vârstă şi pe sex.
Exista şi categoria psihologilor (clinicieni),angajaţi în secţiile de psihiatrie.
Odată cu modificările structurale a societăţii româneşti, profesia de psiholog a fost vizată de politicienii ţării ca făcând parte din categoria profesiilor care să devină liberală.
Au emis o lege – Legea 213/2004 – şi au dat posibilitatea psihologilor să-şi organizeze singuri forurile conducătoare care să pună în practică liberalizarea.
Cei nou intraţi în profesie s-au găsit în faţa unui fapt împlinit, obligaţi să-şi ia soarta în mâini şi să profeseze potrivit legii liberale. Altă parte- e drept, redusă numeric- nu a putut face saltul impactului noii viziuni şi a rămas cantonată în acea formă de organizare specifică anilor anteriori.
Am asistat de-a lungul timpului în forul Colegiului la discuţii aprinse asupra diferenţierilor de conţinut asupra competenţelor psihologilor. Deşi mai puţin numeric, cei care au continuat lucrul ca angajat în una din instituţiile statului, sunt mai vocali şi nu vor să părăsească confortul (uneori) a unui venit sigur lunar sau (deseori)a unei clienteli bazate pe repartizarea după grafic de către beneficiarilor servicii psihologice.
Eu cred că este momentul să cunoaştem această situaţie şi să întelegem că, într-un stat de drept, LEGEA este cea care iţi canalizează activitatea, juridic şi organizaţional. Şi, potrivit legii actuale, nu se poate ca o profesie să fie şi liberală şi socialistă în acelaşi timp.
Este şi acesta unul dintre motivele care imi justifică alegerile de până acum.
Elena Pleşca – psiholog, reprezentant în Convenţia Naţională a CPR legislatura 2017 -2021

S-a ajuns în instanţă pentru constituirea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din Neamţ
        Interviu cu Elena Pleşca, reprezentant în Convenţia Naţională a CPR legislatura 2017 -2021

Asistăm, de ceva timp, la frământări în interiorul breslei profesionale din care faceţi parte. O profesie nobilă, cu un prestigiu înalt în rândul cetăţenilor şi de la care societatea aşteaptă soluţii şi intervenţii profesioniste în obţinerea unui plus în viaţa fiecăruia. Doamna psiholog Elena Pleşca, reprezentant în Convenţia Naţională a CPR legislatura 2017 -2021, ne-a oferit un punct de vedere:
Reporter: Ce se întâmplă de fapt, care sunt inadvertenţele în această situaţie?
Psiholog Elena Pleşca: Se împlineşte în această lună un an de când eu, în calitate atunci de Preşedinte de Filiala Neamţ a Colegiului Psihologilor din România, demaram procesul de alegeri pentru forurile de conducere a Colegiului Psihologilor din România, în cea de-a treia lor legislatură, proces rămas şi până astăzi nefinalizat în totalitate.
Rep: Care este cauza?
E.P.: Deşi, potrivit Legii 213/2004 şi a Normelor metodolocige subsidente, durata desfăşurării alegerilor este de 3 luni, această perioadă de timp s-a scurs în lunile februarie-aprilie 2017, fără ca funcţia de Preşedinte al Colegiului şi membrii în Comitetul Director să se fi ales. Totul a început ca o reacţie de solidaritate a unor colegi cu alţi colegi din ţară care ar fi dorit să candideze la una din funcţiile din forurile de conducere dar nu au primit aviz favorabil din partea departamentului juridic al Colegiului Psihologilor din România. Potrivit unei Dispoziţii de Preşedinte , responsabilitatea organizării alegerilor, inclusiv validarea candidaturilor revenea preşedinţilor de filială. La vremea respectivă am conştientizat dificultatea responsabilităţii cu care am fost investită şi am depus eforturi majore pentru a cunoaşte şi aplica cât mai exact cerinţele normative la candidaturile pe care le înregistram. La un moment dat, am văzut că unele din candidaturi – din judeţ, dar şi din ţară – ieşeau din acest cadru normativ şi neasumându-mi singură rolul de a hotărî asupra validarii/invalidarii acestor candidaturi am solicitat departamentului juridic un aviz de specialitate. Neplăcerea majoră resimţită în rândul candidaţilor respinşi a constat în numărul excesiv de mare al invalidărilor. Eu nu discut despre ceea ce s-a întâmplat în alte judeţe, eu mă refer strict la judeţul nostru. Existau printre candidaţi colegi care nu-şi achitaseră cotizaţia de membru chiar şi de 7 ani, nu îşi exercitau profesia în una din formele de exercitare a profesiei prevăzute prin lege, sau colegi care nu aveau experienţa managerială în profesie – mai ales pentru poziţiile de preşedinte filială sau pe ţară.
Rep: Aţi încercat să colaboraţi pentru finalizarea corectă a acestor demersuri?
E.P.: Cred ca nu exista judet in tara care sa fi solicitat colegilor sa se implice in procesul electoral prin depuneri de candidaturi mai mult decât am facut-o eu. Eram conştientă că eu nu mai pot candida pentru poziţia de Preşedinte filială şi membru în Comotetul Director –având deja 2 candidaturi succesive şi nu-mi era -cum nu -mi este nici acum – indiferent de ceea ce lasam in urma mea. Aşa că, am stat de vorbă personal cu fiecare dintre doritor de a candida, explicându-i pe îndelete ce anume trebuie să cuprindă un dosar de candidat. Dovada este faptul că din rândul candidaţilor strict din judeţul Neamţ au existat 2-3 invalidări, doar pe anumite poziţii .
Rep: Să înţeleg că în judeţul Neamţ au avut loc alegeri şi s-a finalizat procesul electoral?
E.P.: Da. După nişte runde prevăzute în norme, cu oarecare dificultăţi, am reuşit totuşi să alegem un preşedinte de filială, în persoana psihologului Ana Maria Damian Vornicu, să alegem membrii în Comitetul filialei şi să delegăm ca şi candidaţi pentru forul central, atât pentru Preşedinte, cât şi pentru Comitetul Director cât -foarte important- reprezentanţi în Convenţia Naţională. Aceşti reprezentanţi – printre care mă număr şi eu, deoarece am avut o întrerupere de candidatură în legislatura precedent – sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani şi ei sunt forul democratic cel mai larg în cadrul căruia se iau măsurile cele mai importante pentru practica psihologilor.
Rep: Deci, în acest moment acest for există. Din ce cauză nu funcţionează ?
E.P.: Sper să reuşesc să fiu coerentă în explicaţii şi să mă fac înţeleasă. Forul există, dar dimensiunea lui electivă s-a încheiat la sfârşitul celor 3 luni strict prevăzute de lege, perioadă în care membrii săi nu s-au întâlnit într-un mod statutar din punct de vedere numeric, neexistând cvorum care să permită alegerea preşedintelui pe ţară şi a membrilor Comitetului Director.
Rep: Dar nu există posibilitatea ca alegerile să poată fi încheiate şi validate?
E.P.: Nu, deoarece suntem într-un vid legislativ. Nimeni nu a prevăzut situaţia în care la două convocări succesive ale reprezentanţilor aceştia să nu se prezinte şi să nu se facă cvorum.
Rep: Şi ce se poate face în această situaţie?
E.P.: S-au căutat soluţii legale de depăşire a situaţiei, prin a ne adresa instanţei de judecată care să ne arate calea de urmat. Eu însămi am facut o solicitare în acest sens la Curtea de Apel Bacău – căruia îi este arondat judeţul Neamţ şi mi s-a fixat ca dată de judecare pe fond ziua de 15 martie 2018. Solicitarea am adresat-o instanţei de judecată, există un proces pe rol şi nu aş vrea să prezint prea multe detalii, lăsând instanţa să hotărască.
Rep: Şi totuşi, de ce sunt aşa mulţi nemultumiţi şi de ce susţin unii, pe diferite site-uri de socializare, ca ar exista Preşedinte şi Comitet Director funcţional?
E.P.: Este mai complicat de explicat. Am să încerc să prezint doar o opinie personală asupra fenomenului. Repet, las Instanţa de judecată să se pronunţe. În viziunea mea, cei nemulţumiţi de invalidarea candidaturilor carora li s-au adăugat cadre universitare care – în nenumărate rânduri şi-au exprimat dorinţa de a prelua conducerea forului profesional al practicienilor – au încercat o forţare a normelor electorale, înfiinţând funcţii care nu sunt prevazute în legislaţie şi organizând cu implicarea preşedinţilor de filiale din ţară care se aflau sub resticţia celor 2 candidaturi succesive, aşa-zise alegeri. S-au încălcat extrem de multe cerinţe din normele şi legea electorală specifică. Deşi 3 instanţe de judecată s-au pronunţat deja asupra faptului că nu există acele funcţii introduse de ei, au continuat să meargă mai departe cu forma lor paralelă de alegeri mizând pe criteriul numărului. Ori, eu sunt exemplu viu a faptului că psihologii din judeţ au încredere şi fac ceea ce le explică preşedintele de filială, prezumat a fi cunoscător şi de bună credinţa. Aşa cum în Neamţ s-au desfăşurat alegerile prin voinţa şi constiinţa mea, tot aşa într-un număr important de judeţe, preşedinţii şi-au antrenat psihologii în direcţii neprevăzute în lege, norme şi proceduri.Cea mai grea situaţie este aceea că s-au confecţionat însemne false-ştampila, certificate de liberă practică, tipărirea de timbre profesionale false, piratarea site-ului oficial în două rânduri, schimbarea numelui persoanei titular de cont bancar, încercări repetate de a intra in sediul instituţiei profesionale prin forţă, intimidarea şi ameninţarea personalui angajat în strucura de suport a colegiului, concedierea ilegală a juristului, anularea contractelor de furnizări de servicii de internet şi telefonie mobilă,şi multe altele.
Rep: Cum a fost posibil să se întâmple aşa ceva?
E.P.: Opinia mea este din inconştienţă. La asta se mai adaugă folosirea influenţei către anumite persoane, inclusiv la Monitorul Oficial al României unde s-a publicat în mod fals o hotrâre de instanţa de judecată din Bucureşti care nu are legătură cu fondul problemei şi care nu este definitivă. Această publicare a fost atacată cu contestaţie în revocare, atât de Departamentul Juridic al Colegiului, cât şi a mea personal. Ne aflăm în interiorul celor 30 de zile când Secretariatul General al Guvernului României ar trebui să se pronunţe. Avem,aşadar o serie de termene în mai multe instanţe şi acţiuni legale intreprinse de Conducerea administrativă a Colegiului Psihologilor din România şi ale mele personal, care sperăm să aducă lumina în acest proces complex. În tot acest timp însă, o serie de drepturi profesionale ale absolvenţilor şi a psihologilor aflaţi la debut în carieră au fost încălcate şi cineva trebuie să răspundă. Indiferent din care parte.

Lasa un comentariu