* Doctor MIRON ITZHAK
Psiholog principal clinician cu drept de supervizare
Prietenia este o zestre foarte greu de avut, iar când o ai, trebuie păstrată ca pe cel mai important lucru al tău. Când mă refer la cuvântul prietenie, nu mă refer la o prietenie asemănătoare colegialității ori intereselor comune care ne ajută să fim împreună, ori amiciție. Eu mă refer, în acest articol, la o prietenie intimă, care poate exista între bărbat și femeie, femeie și femeie, și bărbat cu bărbat.
O prietenie pe care eu am s-o definesc ca pe legătură strânsă care poate fi una fizică sau o legătură afectivă, spirituală, în care ambele părți simt un atașament puternic reciproc, o nevoie de a face confesiuni fără teamă că acestea se pot întoarce împotriva ta.
O să definesc prietenia intimă și ca pe o aniticipare a ambelor părți: ce vrea să spună, ce va face, și poate că nu trebuie cuvinte, e destul să știe să ghicească gesturile, să fie un fel de telepatie. Prietenia este și posibilitatea să simți nevoia de a suna pe cineva când ești într-o situație dificilă, să simți nevoia să ceri ajutor într-un timp nepotrivit, să ai încrederea că acest ajutor vi se va da fără doar și poate și necondiționat. Să ai siguranța că ceea ce ai cerut nu este prea greu de îndeplinit și că nu ai să primești un refuz.
Când vreau să testez un copil sau un adult despre percepția lor legată de cuvântul prietenia intimă, îi întreb câți prieteni intimi aveți? Când răspunsul este că am foarte mulți, atunci sunt sigur că ori nu înțeleg acest concept sau că se ascund sub o formalitate neadecvată.
Sunt și cazurile inverse, când o persoană tinde să se minimizeze prin aceea că spune că nu are nici un prieten intim apropiat, pe când adevărul este undeva la mijloc. O persoană stabilă emoțional reușește să aibă doi-trei prieteni intimi. Prietenia intimă între bărbați și femei și femeile între ele ori bărbații între ei, este diferită.
Dacă excludem elementul de prieteni iubiți unde intră latura apropierii fizice puternice, inclusiv relația sexuală și folosirea simțului tactil, prietenia intimă între femei se bazează foarte mult pe liniile afective, sentimentale, și mai puțin pe liniile instrumentale. La bărbați, prietenia intima este legată de un hobby comun, cum ar fi plăcerea plimbărilor, pasiunile auto, sportive, vânătoarea, lucru care îi face să apropie, să iasă împreună pentru câteva zile cu instrumente și prin evenimentele comune ei se apropie și mai mult. Din când în când, intervine și băutura, un fel de elixir care le dă posibilitatea să comunice mai dezinhibat și mai bine și să se simtă în largul lor la un pahar.
Un mare profesor de-al meu, care, în timp, a devenit și prietenul meu, mi-a spus odată că prietenia intima se produce după mai mult timp de activitate comună și, în mare măsură, școala, liceul, universitatea, armata duc spre o prietenie rezistentă în timp. Și locul de muncă poate să creeze prietenii, dar, prieteniile intime cele mai bune din punctul de vedere al profesorului și prietenului meu, se creează cu acele persoane cu care ai petrecut cu ele ani de zile în școala generală sau la liceu. Când stai în aceeași bancă cu o fată, când ieșiți împreună în pauză zilnic, când o inviți la zilele tale de naștere și ea te invită pe tine la zilele ei, când fetele impart un secret comun și vorbesc despre un băiat atrăgător, când se formează bisericuțe în care sunt, din când în când, și lupte gen cine este prietena mai bună, cine cu cine vrea să fie – prin toată această linie de socializare, printr-un sistem de selectare destul de metodic, se creează la sfârșit o prietenie adevărată. Dacă cumva se rupe această prietenie intima, se rupe din cauza faptului că au intervenit alte priorități și poate că una dintre ele nu vede cu aceeași ochi evoluția ulterioară a lucrurilor. Gelozia, invidia, bârfa duc, de multe ori, la despărțire, la terminarea relațiilor intime, de prietenie, cu o mare dezamăgire și cu multe frustrări.