Norme stricte pentru îngrijirea bolnavilor în fază terminală, la domiciliu şi în spital

28/12/2017

Ministerul Sănătăţii a pregătit un ordin pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcţionare şi autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative. În judeţul Neamţ şi la nivelul întregii ţări funcţionează un număr limitat de organizaţii care oferă îngrijri paliative, iar spitalele au, de asemenea, doar câteva paturi cu această destinaţie. Noul act normativ stabileşte categoriile de persoane care pot beneficia de servicii de îngrijri palliative, traseul pacientului şi furnizorii de servicii specializate, indiferent de tipul lor, respectiv la domiciliu sau spitaliceşti, precum şi criteriile de autorizare a furnizorilor.
Crudul adevăr este că, pe fondul tendinței generale de scădere a natalității și implicit de îmbătrânire a populației, a creșterii incidenței cancerului, afecțiunilor neurologice și cardiologice invalidante pentru pacienți, România se confruntă în ultimele decenii cu o creșterea numărului de bolnavi incurabili, pentru a căror asistență specializată sistemul de sănătate nu este pregătit. Fapt recunoscut de autorităţi prin Referatul de aprobare a normativului.
Creșterea considerabilă a nevoii populației de acces la servicii de îngrijiri paliative a fost evidențiată în cadrul unei cercetări sociologice la nivel național privind precepția populației asupra îngrijirilor paliative. Studiul a arătat că 20,7% din populație (aprox. 4,3 milioane persoane) s-a confruntat sau se confruntă cu problema îngrijirii unui bolnav incurabil în stadii avansate sau terminale; dintre aceștia, 76% au fost îngrijiți doar de familie, 11,8% de medicii de familie, 1,2% în servicii specializate pentru acești bolnavi. Coroborând datele studiului cu estimarea nevoii de îngrijiri paliative, rezultă că în România sub 5% din persoanele care ar trebui să beneficieze de servicii specializate pentru îmbunătățirea calității vieții în stadiile avansate de boală incurabilă au acces la servicii specializate. Îngrijirea paliativă oferă pacientului și familiei acestuia o asistență multidisciplinară specializată în scopul îmbunătățirii calității vieții și alinării suferinței.
“În ultimii ani, după adoptareaLegii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificări și completări ulterioare, îngrijirile paliative sau dezvoltat în România ca răspuns la o nevoie imediată de îngrijire de specialitate, prin servicii inițial acordate în organizații neguvernamentale și ulterior extinse în sistemul public de sănătate. La nivelul anului 2016, în România, cele 115 servicii de îngrijiri paliative acoperă aproximativ 10% din nevoie și distribuția este neomogenă la nivel național. Dezvoltarea acestor servicii a avut loc în mod aleator, în lipsa unui cadru legislativ general care să permit integrarea îngrijirii paliative în sistemul național de sănătate. În cadrul Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020 există o componentă ce prevede și dezvoltarea servicilor de îngrijiri paliative în România și pentru acesta trebuie creat un cadru normativ adecvat”, subliniază legiuitorul, în Refereratul de aprobare a normativului.
Conform legii privind drepturile pacientului, acesta are dreptul la îngrijri terminale pentru a putea muri în demnitate

Conform Legii nr.46/2003 a drepturilor pacientului, cu modificările și completările ulterioare, acesta are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate, respectiv la îngrijiri atunci când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boală, precum şi îngrijirile acordate în apropierea decesului. Acest drept se poate asigura numai prin dezvoltarea unor servicii integrate între spital și comunitate, iar dezvoltarea acestora trebuie stimulată printr-un cadru normativ adecvat, supus, astăzi, după 14 ani, dezbaterii publice, pe site-ul ministerului Sănătăţii.
“Rezoluția Organizației Mondiale a Sănătății privind consolidarea îngrijirilor paliativeca parte componentă a asistenței comprehensive pe tot parcursul vieții a identificat ca acțiuni la nivel de țară pentru consolidarea îngrijirilor paliative următoarele: Formularea și implementarea unor politici naționale care integreazăserviciile de îngrijiri paliative bazate pe dovezi in fluxul continuu al asistenței medicale latoate nivelurile, pentru bolile cronice amenințătoare de viață, cu accent pe asistența primară, comunitară și pe îngrijirile la domiciliu; Susținerea îngrijirilor paliative prin eforturi de promovare a unor politici de asigurare a dreptului universal la sănătate și la medicamentele esențiale, pebaza rezultatelor evaluărilor și pentru îmbunătățirea calității și siguranței îngrijirilor paliative; Implementarea și monitorizarea recomandărilor din planul global deacțiuneal OMS pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile 2013-2020 și asigurarea integrării acestora în sistemele de acoperire universală și de acces la medicamentele esențiale; Asigurarea educației în îngrijirile paliative (inclusiv în privința aspecteloretice) la nivelul pregătiriide bază a medicilor și asistenților medicaliși a personalului sanitar la toate nivelurile, în concordanță cu rolurile șiresponsabilitățile în cadrul serviciilor, precum și ca parte a dezvoltării resurselor umane; Asigurarea accesului corespunzător la medicamentele controlate, cu minimizarea potențialului de uz ilicit și abuz, prin alinierea reglementărilor naționale și locale la ghidurile OMS pentru politicile referitoare la substanțele controlate; Asigurarea accesului la îngrijiri paliative sub toate aspectele (suport medicalde bază, suport psiho-social și spiritual pentru pacienți și familii), cu supervizarea corespunzătoare din partea personalului sanitar cu instruirespecializată; Stabilirea unor repere etice în asigurarea serviciilor de îngrijri paliative, înprivința accesului echitabil și implicării comunității în politici și programe; Parteneriatul între diferitele sectoare pentru realizarea de cercetări operaționale în îngrijirile paliative, inclusiv dezvoltarea unor medele cost-eficiente de îngrijire.
Geanina NICORESCU