*prefectul de Neamț, șefi de la ISU și Poliție și primarul de Roznov și-au petrecut noaptea de luni spre marți la Slobozia pentru a vedea dacă apele Cracăului pot fi stăvilite * sătenii din acel colț al Roznovului au stat și ei pe la porți, până târziu în noapte * din fericire, de data asta, debitul de peste 100 mc/secundă nu a mai ajuns în curțile oamenilor.
Noapte albă pentru bieții locuitori din Slobozia – Roznov. Oamenii care în buletin stau la oraș dar care, în fapt, aproape an de an, au inundația pe uliță, în casă sau în beci erau la miezul nopții cioatcă pe la porți sau pe la podurile de peste Cracău. Priveau pe cer, făceau cruci, întrebau cunoscuți la telefon când se apropie viitura de la Crăcăuani și Girov și sperau. Sperau ca de data asta să nu mai năvălească apele în sat ca mai acum un an, sau doi, sau trei, sau ca în 1991 când din 1300 de gospodării au fost inundate 1100.
Satul Slobozia din orașul Roznov (ce ciudat sună „satul din orașul…) poate câștiga oricând nedoritul titlu de „capitala inundațiilor din România”. Că e așa, o dovedește inclusiv preocuparea autorităților județene și locale care, și ele, au petrecut noapte albă la capătul Sloboziei, acolo unde din albia clasică a pârâului nărăvaș pornește o lucrare hidrotehnică nefinalizată, din păcate (un canal de fugă proiectat să preia excendentul de apă care nu încape pe firul normal al apei). Șeful Comandamentului Județean de Urgență, prefectul George Lazăr a ajuns luni noaptea pentru a doua oară la Slobozia. A fost şi mai pe seară, pentru a se asigura cu ochii lui că se fac lucrările necesare pentru deversarea în canalul neterminat, operaţiune menită a se salva vatra satului. Prefectul era flancat de şefii de la ISU (comandantul Niţică şi adjunctul Pârvu), de șeful Poliției Neamț (comisar șef Paul Tablan), de specialiștii de la Apele Române. Alături de ei, nedormit de câteva zile, era și primarul roznovean Ionel Ciubotaru, și Poliția Locală Roznov și un echipaj de la Biroul de Poliție Roznov.
Practic, în caz de debitul ar fi excedat posibilitățile de preluare ale albiei casice și canalului de fugă și nu s-ar fi revărsat pe câmp ci ar fi intrat în sat, era pregătit planul B, de evacuare a zonelor afectate. Viitura anunțată luni noaptea (mai curând marți dimineața, pe la ora 1) nu putea fi prognozată la centimă. Comparația se făcea însă cu viitura precedentă, de cu câteva zile în urmă, când debitul a fost de circa 110 mc/s și a fost strunit. Ei bine, din amonte, se anunța un debit similar dar care ar fi putut și mărit de alți câțiva torenți. Aici, în jurul valorii de 110 mc/s s-a „jucat” marți dimineața cartea lui „A fi sau a nu fi inundație”. Din fericire, nu a mai fost prăpăd și după ce au stat pe la porți până pe la 2-3 dimineața și oamenii au intrat în curți.
De cu seară însă, în zonele vulnerabile unde Cracăul a intrat până acum de câte ori a vrut, în ploaia câinească, oamenii își puneau nailoane pe la porți, doar-doar s-or proteja așa. Când nu cârpeau locașurile dintre șipci sau nu stăteau de vorbă invocând inundațiile din alți ani, mergeau ca într-un pelerinaj tăcut spre podurile sau colțurile Cracăului care desenează o linie curbă cu multe onduleuri prin sat, pentru a vedea cu ochii lor cum stă treaba.
„Domnule, eu aiasta nu pot s-o pricep. Cei care ne conduc sunt atât de înguști la minte? Aud că au băgat în lucrarea aia cu canalul 80 la sută din bani sau mai mult. Și de un an se împiedică în restul de bani, de a oprit constructorul treaba. Păi ce socoteală e asta să cheltui 80-85 de miliarde și să te mai încurci în 15? E ca și cum ai face o casă și nu i-ai pune acoperiș…” zice moș Gheorghe, un bătrân care ține să sintetizeze experiența de o viață cu Cracăul: „Măi băiete, nu ai tu ani câte inundații am prins eu cu pardalnica asta de apă.
Dar moș Gheorghe nu se dă nici acum bătut: „O trece și necazul de acum și dacă alții nu sunt în stare, mă duc eu la București să-i spun lui domnu’ Ponta cum stă treaba la noi. Mă duc cu trenul, cu nașul, că am pensia mică…”
Vreo doi mai tinerii îi dau dreptate și îi țin isonul: „Lasă moș Gheorghe, te-om duce cu mașina numai să convingi Guvernul să dea banii să scăpăm noi și copiii de frica asta”. Și, unul dintre ei, către mine: „Moșul e om de ispravă. Ce zice aia face. Era bun de deputat…”.
La întoarcerea spre Piatra Neamț, moș Gheorghe era încă la poartă. Bucuros, făcea o cruce de mulțumire, mare cât sufletul slobozienilor care au scăpat de un nou potop. . „Tura asta am scăpat. Ne-o păzit Părintele Iustin din cer. Mulțumim lui Dumnezeu dar de acum tre’ să facă și Guvernul ce e de făcut. Că Dumnezeu dă dar nu-ți bagă în traistă…”
Daniel VINCA
O sa stea multi ani de acum in colo cat timp va fi primar Ciubotaru.toti il voteaza ca sa ce?sa-si termine Felicia casa si madalina sa-si ia o alta serie de Mercedes….Rusine sa va fie si rusine celor mari de la conducere ce-l protejati pe Ciubotaru