Primele roade ale acestui an agricol au fost strânse de pe câmp, puse la adăpost. La prima vedere, recoltele sunt promiţătoare. De aici a pornit şi discuţia cu deputatul Ioan Munteanu, în calitatea sa de vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură din Camera deputaţilor, fiind inginer agronom de meserie.
„După părerea mea este un agricol bun. Pe total, pe ţară. Pot să spun acelaşi lucru şi despre agricultura din judeţul Neamţ. Pe ce mă bazez? Pe faptul că în Neamţ, de câţiva ani buni, se face agricultură de performanţă. Cred că este unul dintre puţinele judeţe din ţară în care multe din suprafeţele agricole sunt lucrate în asociaţii mari, unde există tehnică modernă, care face lucrări de calitate şi, bineînţeles, aduc şi producţii mari. În România, dar şi în judeţul Neamţ, începe să se facă agricultură de bună performanţă. Nu pot să spun că-i chiar de înată performanţă. Saltul se vede! Faptul că la noi se cultivă toate suprafeţele, e un alt lucru foarte bun. Asta e partea frumoasă a lucurilor din agricultură!”
*”Aşteptările agricultorilor nu sunt cele la care sperau”…
Era de aşteptat şi o astfel de remarcă. Asta pentru că, în agricultură, oricât de bune ar fi rezultatele, cât de mari ar fi producţiile, încă sunt probleme nerezolvate, care „trag” în jos activitatea. Ca să nu mai spun de promisiunile fără acoperire, de sincopele care apar pe tot parcursul anului agricol. Deputatul Ioan Munteanu a vorbit mai întâi de partea frumoasă a lucrurilor din agricultură. Să vedem şi reversul…”Aşteptările agricultorilor, ale producătorilor agricoli, nu sunt cele la care sperau. În sensul că preţurile de vânzare sunt foarte scăzute. Mai este această verigă intermediară, aceşti comercianţi care stau la capătul tarlalei şi cumpără în continuare la preţuri mici. Producătorii agricoli sunt nevoiţi să vândă din motive foarte, foarte serioase. Unul e acela că nu au spaţii de depozitare. Al doilea că nu au bani să reîncepă ciclul productiv agricol. Vorbim de lucrările ce trebuiesc făcute imediat după recoltarea cerealelor păioase, a rapiţei. Ca să faci toate aceste lucrări este nevoie de bani. De asta acceptă preţurile de mizerie. Care îi fac pe agricultori să trăiască la limita bucuriei că au mai lucrat un an. Că nu au stat degeaba… Dar nu rămâne cu nimic în cont. E clar acest lucru!”
*”Sprijinul pe care îl primesc este, relativ, unul satisfăcător”…
Înr-un fel sunt ajutaţi. Se tot bate moneda pe sprijinul financiar venit de la guvern, de la Uniunea Europeană. Acele subvenţii, după cum le ştie toată lumea…”Sprijinul pe care îl primesc, atât de la Guvern, cât şi de la Uniunea Europeană, este relativ, unul satisfăcător. Din păcate, politicile ministerului în favoarea agricultorului român sunt foarte reduse. Mă refer la faptul că, nu numai că nu-i sprijină. Dar mai fac şi declaraţii aiurea…privitor la calitatea produselor, la producţii enorme. Când se spune că este producţia cea mai mare din ultimii 20 de ani, atunci şi comerciantul oferă preţ mic. Că e multă producţie şi nu ai ce face cu ea…”
*Vremea n-a fost mereu de partea agricultorului…
Într-adevăr, acum, producţiile au fost bune. Mă refer la cereale păioase şi rapiţă. La rapiţă, producţiile realizate la firmele mari din judeţ sunt de nivel european.Dar nu putem trece cu vedere peste problemele apărute, cele generate de condiţiile meteo. Fapt comentat de deputatul Ioan Munteanu: „Anul acesta au fost şi probleme mari, inclusiv în judeţul Neamţ. Vorbim de calitatea producţiilor. Din cauza ploilor multe şi a vânturilor puternce, multe dintre culturi au fost culcate la pământ, au avut de suferit calitativ. Vedem o grămadă mare de paie în urma combinei, dar de fapt producţia este undeva între 3000 şi 4000 kilograme la hectar. Normal, la acea cantitate de paie ar trebuie să fie între 5000 şi 6000. Sunt pierderi pe care le suportă agricultorii.”
Aşa e în agricultură. Câştigi, dar şi pierzi. Din păcate, agricultorul are tot mai mult de pierdut…
Tina CONDREA