*Pe „fuiorul melodiei“ interpretate de marea artistă, un bolnav și-a recăpătat memoria
Pe data de 22 iunie 1963, la nici 50 de ani, se stingea din viață Maria Tănase, „Pasărea Măiastră“ a muzicii românești, cea care mai bine de trei decenii a încântat publicul cu binecunoscutele ei piese, inspirând generații întregi de rapsozi.
Maria Tănase a venit pe lume la 25 septembrie 1913, în familia Anei Munteanu, originară din comuna Carta (Făgăraș) și a lui Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. Primul contact cu lumea artistică îl are în 1934, când e angajată la revista „Cărăbuș“. Cariera artistei începe, însă, odată cu debutul radiofonic din 20 februarie 1938, când Maria Tănase a prezentat un program de piese folclorice. Pe data de 28 septembrie 1938, cântăreața debutează și în arta cupletului, lansând totodată îndrăgitele cântece „Mi-am pus busuioc în păr“, pe versurile lui Nicolae Vlădoianu și „Habar n-ai tu“, pe un text de Eugen Mirea, ambele compuse de Ion Vasilescu.
Tot în 1938, Maria Tănase apare pe estrada Restaurantului „Neptun“ din Piața Buzești, unde cântă acompaniată de taraful Vasile Julea, fiind admirată de scriitorii Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu sau Ion Pillat. În 1939, artista reprezintă cântecul popular românesc pe continentul american, în cadrul Expoziției Internaționale de la New York. Între vedetele în fața cărora a cântat, se numără fostul președinte american Hoover, André Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuși, George Enescu, Jascha Heifetz etc.
La Spitalul Polizu, printre răniți
În vara și toamna anului 1941, împreună cu alți reprezentanți de seamă ai teatrului și muzicii românești, Maria Tănase s-a aflat la căpătâiul ostașilor români răniți în războiul ce tocmai începuse. După propriile mărturii, aici a trăit și cea mai înaltă emoție legată de muzică. „Cântam la Spitalul Polizu, pentru răniți. Între cei evacuați din focul luptei, a căror sfântă jertfă făurește dăinuirea eternă în lume a existenței românești, se afla unul care-și pierduse cunoștința, fiind de trei zile în transă. De tot atâtea zile nu scosese nicio vorbă… Dacă-i dădeai un hârdău cu mâncare, îl mânca… Avea o leziune la creier. Încep să cânt. Și pe loc, pe fuiorul melodiei, își amintește… câți ani are… că e din Dâmbovița… că… Doctorii se crucesc în fața miracolului“ („Maria cea fără de moarte“ – Gaby Michailescu, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013).
Actele sale de caritate nu s-au oprit, însă, aici. Cântăreața obișnuia să ofere bani săracilor cu multă generozitate, le cumpăra haine și îi ducea la restaurante. „Azi avea în conturi sute de mii de lei, iar mâine nu mai avea nimic. Împrăștia banii în stânga și-n dreapta ajutând mai ales oamenii săraci“, spunea cântăreața de muzică populară Ileana Constantinescu, într-un interviu acordat „Ziarului financiar“, în data de 25 septembrie 2013.
Din aceeași generozitate, dublată de dorința de a avea un copil, artista a înfiat, în 1959, fata unor țărani din comuna Hodoni, de lângă Timișoara. Copila avea 17 ani și o chema Minodora Nemeș. Maria Tănase s-a atașat enorm de acest copil, ocupându-se de educația ei și de perfectarea studiilor superioare.
La serbarea Pomului de Crăciun din decembrie 1943, Maria Tănase cântă în fața familiei regale a României și a membrilor guvernului, piese folclorice și colinde.
În 1955, Mariei Tănase i se acordă Premiul de Stat pentru meritele sale artistice deosebite, iar în octombrie 1957 primește titlul de „Artistă Emerită“.
Este distribuită, în decembrie 1957, în coproducția româno-franceză „Ciulinii Bărăganului“, interpretând rolul principal, alături de Marcel Anghelescu, Mihai Berechet și Florin Piersic.
De asemenea, este distribuită, la Teatrul Municipal din București, și în „Opera de trei parale“ a lui Brecht, în rolul Jeny Spelunca. Moare la 22 iunie 1963, la vârsta de nici 50 de ani, răpusă de cancer pulmonar.
Irina NASTASIU