* „Fetele și femeile și-au pierdut răbdarea și îndemânarea de a realiza firul despre care legenda spune că îl torcea Baba Dochia când urca oile la munte, și acum cumpără mărțișoare de la tarabe… Nu mai știm cum să oferim și cum să purtăm mărțișorul…“ (Florentina Buzenschi, muzeograf la Muzeul de Etnografie Piatra Neamț) * Iubitorii de tradiții sunt așteptați, până pe 9 martie, la Muzeul de Etnografie, pentru a afla cum așteptau strămoșii noștri primăvara
Sub asaltul kitsch-ului, frumoasa tradiție a mărțișorului riscă să devină astăzi doar o amintire. Mărțișorul tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte a fost înlocuit treptat cu alt gen de „mărțișoare“, poate mai apetisante și mai atractive, dar lipsite complet de semnificația originală. În lipsa mărțișorului autentic, florile, dulciurile sau bijuteriile au devenit darurile preferate de români în prima zi primăvară. Astfel, patrimoniul cultural al poporului român devine din ce în ce mai sărac, fapt ce conduce încet, dar sigur, spre pierderea identității noastre naționale.
Un obicei străvechi
Deși menționările documentare se referă abia la începutul secolului al XIX-lea, majoritatea etnologilor sunt de părere că obiceiul dăruirii mărțișorului reprezintă o moștenire latină. În vechiul calendar lunar al romanilor, 1 Martie coincidea cu începutul Anului Nou, iar luna respectivă era dedicată zeului Marte care, înainte de a deveni întruchiparea războiului, era o divinitate a vegetației și protector al căsătoriilor. De asemenea, romanii mai celebrau la 1 Martie Matronalia, sărbătoarea femeilor, când bărbații ofereau daruri soțiilor.
La români, 1 Martie era ziua Babei-Dochia, unele legende populare spunând că mărțișorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte, îndeplinind o funcție de protecție împotriva bolilor și a nenorocului. „Veche tradiție precreștină, mărțișorul a ajuns până în zilele noastre suferind modificări ale formei și pierzându-și din semnificațiile inițiale. A fost simbolul Anului Nou, apoi vestitor al primăverii, era un simplu șnur alb cu negru, apoi alb cu roșu de care se lega o monedă de argint și a devenit un cadou. Rolul apotropaic s-a transformat în unul decorativ, iar de aici la obiectul de podoabă și cadoul pe care mulți dintre noi îl oferim la 1 martie n-a mai fost decât un pas“, ne-a spus Florentina Buzenschi, muzeograf la Muzeul de Etnografie Piatra Neamț.
Șnurul bicolor, mărțișorul autentic
Din moși strămoși, în prima zi din luna martie femeile, fetele, uneori chiar și copiii puneau la gât câte o monedă găurită din metal strălucitor, de regulă din argint, legată cu un șnur împletit din lână, alcătuit din două fire, unul roșu și altul alb, firul alb semnificând iarna, iar cel roșu căldura primăverii. Șnurul putea fi legat și la mână ori purtat în piept. După cum arată etnologul Ivan Evseev, când primăvara își intra în drepturi, mărțișorul se lega de un trandafir sau de un pom înflorit sau era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele și dă-mi albetele“.
Din nefericire, tradiționalul șnur a fost înlocuit, astăzi, cu bijuteriile (broșe, cercei, pandantive) vândute pe post de mărțișoare, pe la tarabele din orașe. „Fetele și femeile și-au pierdut răbdarea și îndemânarea de a realiza firul despre care legenda spune că îl torcea Baba Dochia când urca oile la munte, și acum cumpără mărțișoare de la tarabe… Nu mai știm cum să oferim și cum să purtăm mărțișorul… Am uitat de «babele» capricioase de la începutul lunii și vorbim doar de starea vremii și nu mai așteptăm «moșii cei buni» decât ca să mâncăm «mucenici»“, este de părere muzeograful Florentina Buzenschi.
De altfel, despre pericolul dispariției acestui obicei scria, încă din anul 1899, și Simion Florea Marian, unul dintre părinții etnografiei românești: „Acuma însă această datină strămoșească a început în cele mai multe părți, și cu deosebire în Moldova, a se pierde, iar în Bucovina, care s-a ținut odinioară de Moldova, numai rar unde se mai aude de dânsa“.
De Mărțișor, la Muzeul de Etnografie Piatra Neamț
Nemțenii care doresc să redescopere obiceiurile și tradițiile poporului român sunt invitați, zilele acestea, la Muzeul de Etnografie, pentru a afla cum așteptau strămoșii noștri primăvara. „Într-o lume care se mișcă prea repede, în care uităm care sunt adevăratele valori, vă invităm să le redescoperiți în tihnă, așa cum erau acum un secol. Pentru a afla semnificațiile și obiceiurile populare de la începutul lunii martie, vă invităm la Muzeul de Etnografie din Piatra Neamț. Ca de fiecare dată, în preajma celor mai importante sărbători, grupurile de elevi care vor vizita muzeul vor beneficia de un ghidaj adaptat perioadei respective. În acest an, între 28 februarie și 9 martie, ne întoarcem în satul tradițional și povestim cum așteptau bunicii și străbunicii noștri primăvara“, mai spune Florentina Buzenschi.
Irina NASTASIU