80% din produsele analizate conțin conservanți
Când ne gândim să cumpărăm o salată din icre ne gândim că acel produs chiar conţine icre, nu doar o aromă artificial concepută ca să ne păcălească papilele gustative. Teoretic, preţul face diferenţa, dar din păcate nu mai putem fi siguri ce cumpărăm decât dacă produsul se află în starea lui pură- carne, lapte, ouă, legume, fructe. Specialiştii Asociaţiaţiei pentru Protecţia Consumatorilor au efectuat un studio privind calitatea salatelor de icre, comercializate inclusiv în marile şi micile magazine din judeţul Neamţ. Ce au depistat? Un dezastru! 69% din sortimentele analizate conțin acid citric, 80% conţin concervanţi, 52% din sortimentele analizate conțin agenți de îngroșare, 52% din produsele analizate conţin între 5 şi 7 aditivi alimentary, 32% din sortimentele analizate conțin carmin, la 49% dintre sortimentele analizate conținutul de icre variază între 6% și 11%, iar 55% dintre sortimentele analizate conțin icre tarama (amestec de icre de calitate inferioară de la diferite specii de pești). Icrele tarama sunt icre de calitate inferioară, care provin de la mai multe specii de pești (cod, capelin, hering, novac, sanger etc), acestea se amestecă, se presează, se sărează și se păstrează în butoaie.
Studiul privind calitatea salatelor de icre face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în prima decadă a lunii februarie anul curent, 51 de sortimente de salate de icre din comerţ.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Iată alte constatări care ne pică greu la stomac: conținutul de ceapă variază între 0,4% și 6%, conținutul de file crap afumat variază între 1% și 1,5%, conținutul de macrou afumat variază între 2,1% și 5%, conținutul de somon afumat variază între 5% și 15%, iar 4% din produsele analizate conţin sare iodată.
În cele 51 de produse analizate s-au identificat următoarele categorii de aditivi alimentari, după cum urmează: gumă guar, gumă xantan, acid citric, benzoat de sodiu, acid ascorbic, sorbat de potasiu, acetat de sodiu, carmin, extract de paprika și arome.
„Icrele (ovulele nefecundate ale peștilor ovipari) prezintă mare valoare comercială; după recoltare se spală, se sărează, se scurg de excesul de sare și se ambalează; de mai multă vreme, se practică pasteurizarea icrelor (la 65 grade Celsius, minimum trei ore), pentru prelungirea duratei de păstrare. Se disting: icre de calitate superioară (icre de sturioni – „icre negre“ sau „caviar“ și icre roșii sau „de Manciuria“- în general de la somon) și icre comune (în ordine valorică descrescătoare: știucă, crap, caras, hering, macrou, cod etc.). Icrele comune care se păstrează neseparate de ovar, sărate, se numesc icre tarama. Icrele negre și cele roșii se consumă ca atare; celelalte se prepară mai ales ca salată de icre, prin frecare cu ulei și zeamă de lămâie. Pe scară mult mai mică se produc și se conservă lapții (materie seminală secretată de glandele sexuale masculine ale peștilor masculi).”, a punctat Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.
Geanina NICORESCU