Idei de afaceri: plantația de cătină

03/07/2018

Este un arbust de-a dreptul miraculos, cunoscut sub denumirile populare de cătină albă, cătină ghimpoasă sau cătină de râu. Este cel mai bun vaccin antigripal, cătina fiind numită și ginseng românesc. Cu puteri tămăduitoare incontestabile, cătina este un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic şi chiar anticancerigen. Cătina albă este un arbust foarte ramificat și spinos care crește începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Cătina care creşte în ţara noastră are un conţinut chimic de excepţie, poate cel mai bogat de pe mapamond.Pe nicăieri în lume, nici varietatea naturală și nici soiurile ameliorate, nu conţin atât de multe principii active, vitamine, minerale, microelemente, flavonoizi şi aminoacizi la nivelul cătinei românești.

Plantația de cătină, o „mină de aur” pentru fermieri

De câțiva ani, cătina a trezit interesul fermierilor nemțeni, dovadă că suprafețele ocupate cu aceest arbust miraculos au crescut de la un an la altul. În sistem ecologic, cu cătină sunt plantate aproape 60 de hectare. Cătina nu este pretențioasă și n-are nevoie de mult timp pentru întreținere. Nu are vulnerabilități, se pretează la orice tip de teren, fiind folosită și pentru a fixa terenul. Poate fi plantată și în zone de umezeală excesivă, dar și în zone predispuse la secetă. Lucrările tehnologice sunt puține și constau în câteva tăieri efectuate manual. Odată intrată pe rod, plantația de cătină albă va face fructe timp de 25 de ani, fără mari eforturi de întreținere. Fermierii spun că fructele de cătină sunt o adevărată mină de aur, în condițiile în care industria alimentară urmăreşte înlocuirea vitaminei C sintetice cu vitamina C din sucul de cătină. Cătina este mult utilizată în industria farmaceutică și cosmetică.

Conținut și efecte terapeutice

Frunzele, scoarţa, seminţele, dar mai ales fructele de cătină au rezultate extraordinare atât în scop medical, cât şi alimentar. Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decat măcesul și de 10 ori mai mult decat citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloza, betacaroten (întrun procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe. Foarte apreciat este uleiul de cătină, fiind utilizat cu un succes deosebit chiar şi în cazuri grave de arsuri termice şi chimice, sau afecţiuni ale pielii determinate de expunerea la iradieri. Uleiul de cătină este folosit şi în tratamentul ulcerului gastric şi duodenal, diareei, urticariei şi stărilor alergice, maladiilor neuroendocrine, reumatismului, afecţiunilor circulatorii şi hepatice, alcoolismului, anemiei, asteniei şi chiar stresului. Cătina este eficientă şi în tratarea hipertensiunii arteriale, afecţiunilor coronariene, oftalmologice şi gingivale. Utilizările cătinei în geriatrie au dat rezultate spectaculoase, iar cercetările recente o recomandă şi în oncologie. Cercetări efectuate în Marea Britanie au descoperit capacitatea cătinei de a inhiba dezvoltarea unor tumori.

Tina CONDREA-ZĂPODEANU

Lasa un comentariu