*Elixir al tinereții, medicament natural excelent
*Planțiile se pot înființa și cu bani europeni
Coacăzul este un arbust fructifer cultivat mai ales în zonele submontane şi deluroase. În ultima vreme, coacăzul negru este tot mai apreciat nu doar pentru fructele gustoase, bogate în elemente nutritive de calitate, ci și pentru mugurii, frunzele și tulpinile sale care conțin uleiuri esențiale și substanțe organice cu multe efecte benefice organismului.
Coacăzele negre, cunoscute și sub numele de pomișoara-neagră sau strugure-negru, erau folosite în trecut pentru obținerea băuturilor cu efect tonic. Vinul de coacăze negre, lichiorul si siropul, sunt câteva preparate cu tradiție, extrem de căutate și în zilele noastre.
*Proprietăți și efecte terapeutice
Coacăzele negre sunt fructe mici, parfumate, acrișoare și pline de vitamine. Excelente depurative, vitaminizante, imunostimulatoare, coacăzele sunt considerate drept un elixir al tinereții, medicament natural excelent. Marele atu al coacăzelor îl constituie cantitatea mare de vitamina C, antioxidanţi și dublul cantităţii de potasiu din banane. Conțin vitaminele A, B1, B2, B6, PP, microelemente: calciu,fosfor,fier,brom,zinc,antociani,taninuri, flavonoizi,betacaroten, pectină, acizi organici și uleiuri volatile.
Coacăzele contribuie la întărirea sistemului imunitar, ţinând gripa, guturaiul şi bronşitele la distanţă. Ajută la creşterea acuităţii vizuale şi la corectarea anumitor probleme de vedere, la prevenirea proceselor de îmbătrânire, neutralizând radicalii liberi, stimulează formarea ţesuturilor.
Coacăzele se folosesc la tratarea artritei, a pietrelor la rinichi, a gutei, problemelor pulmonare, ameliorează oboseala. Sunt excelente pentru combaterea durerilor musculare, asociate cu efortul fizic. Deoarece au conținut redus în zaharuri, coacăzele pot fi consumate de diabetici.
*Plantările de toamnă, cele mai reușite!
Zona noastră se pretează foarte bine pentru plantațiile de arbuști fructiferi, cum este și coacăzul negru. Acum se dau și bani europeni pentru astfel de culturi, iar coacăzul negru este bine punctat într-un proiect european, îl aduce pe fermier mai aproape de obținerea finanțării nerambursabile.
Coacăzul negru se poate planta pe o varietate mare de soluri, mai indicate fiind cele luto-nisipoase și luto-argiloase. Cel mai bine este ca plantația de coacăz să se înfiinţeze toamna, dar dacă terenul și condițiile de umiditate excesivă nu permit, aceasta se poate face și primăvara devreme. După plantare, tufele se udă cu 6-8 litri apă și se repetă udarea în cazul unei toamne secetoase.
Pentru a obține producții bune de coacaz negru, specialiștii recomandă înființarea unor culturi cu soiuri poloneze. Polonia este cel mai mare producator din Europa de coacaz negru, aproape 60-70% din producția mondială se realizează aici. Unul dintre cele mai productive soiuri este Tifel. Este un soi cu o tufa în formă sferică, destul de aerisită. Soiul produce ciorchini cu boabe mari, fiind mai ușor de recoltat. Este un soi timpuriu, fructele se coc la începutul lunii iulie. Soiul Tiben are o productivitate mai scăzută, având avantajul că fructele se maturizează uniform în tufa. Ruben este un soi tardiv, rezistă bolilor și dăunătorilor. Are o tufă mai puțin riguroasă, ușor ramnificată.
Există și soiuri autohtone de coacaz negru precum „Perla neagra”, „Amurgul”, „Abanosul”, acestea fiind obținute la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești – Mărăcineni.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU