Hepatita, o boală greu de depistat în lipsa unui program naţional specific

09/11/2017

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) a realizat un sondaj în rândul membrilor din care reiese că 90% din pacienţii respondenţi au cunoscut cel puţin o persoană nou-diagnosticată cu hepatită în ultimul an. Jumătate dintre aceştia spun că au intrat în contact cu mai mult de o persoană diagnosticată recent cu o afecţiune hepatică. Statisticile arată că în judeţul Neamţ sunt peste 9.000 de purtători de virus hepatic B sau C.

Sondajul a fost realizat cu ocazia celei de-a IX-a ediţii a Conferinţei Naţionale, organizată în perioada 3-4 noiembrie, la Iaşi. Deşi majoritatea celor intervievaţi recunoaşte că lucrurile s-au îmbunătăţit, în ultimul an, pentru bolnavii care suferă de această boală, continuă să existe chestiuni nerezolvate precum: accesul tuturor pacienţilor la tratament, lipsa de informare, costul ridicat al analizelor, birocraţia, numărul considerabil al persoanelor neasigurate, timpul mare de aşteptare etc.

„Potrivit datelor CNAS din 2016, aproximativ 3 milioane de români erau neasiguraţi în sistem, fapt pentru care este extrem de dificil să aibă acces la diagnosticarea hepatitelor virale, respectiv să poată fi incluşi în programe de tratament. Vorbind despre o boală infecţioasă, uşor transmisibilă, consider că este extrem de important ca autorităţile să aibă în vedere măsuri pentru această categorie de persoane”, declară Marinela Debu, preşedinte APAH-RO.

 

  • Analize periodice pentru markerii hepatici şi implementarea unui Program Naţional- soluţii pentru un diagnostic precoce

 

În chestionarul completat, la întrebarea „Cine trebuie să se implice mai mult pentru îmbunătăţirea situaţiei pacienţilor cu hepatită?”, prima opţiune indicată de repondenţi se referă la autorităţi (Ministerul Sănătăţii, Guvernul şi Parlamentul). De  asemenea, bolnavii consideră că un rol mai accentuat este necesar să-l aibă şi medicii.

Discriminarea continuă să fie un element important în viaţa pacienţilor care declară că întâmpină această problemă în rândul prietenilor (cele mai multe răspunsuri), la locul de muncă, dar şi când merg la medic, în special la stomatolog. Cu privire la modalităţile de informare, internetul se află în top, urmat de ONG-uri/Asociaţii de profil şi abia pe locul trei medicii. Întrebaţi despre obiectivul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a elimina hepatitele până în 2030, părerile sunt împărţite în mod egal, jumătate fiind încrezători şi jumătate păstrându-se sceptici.

Sondajul nu este reprezentativ la nivel naţional, dar arată opiniile membrilor APAH-RO, asociaţie ce are filiale în toată ţara. Rezultatele sondajului, dar şi problemele dezbătute în cadrul Conferinţei Naţionale vor fi transmise autorităţilor competente (Ministerul Sănătăţii şi CNAS).

 

  • APAH-RO propune acces nediferenţiat la noul tratament fără interferon pentru pacienţii cu hepatita C

 

Punctual, referitor la noul tratament (fără interferon) pentru pacienţii cu hepatita C, subiect extrem de abordat, APAH-RO propune următoarele soluţii:

Acces nediferenţiat la tratament pentru pacienţi, indiferent de stadiul bolii;

Rezolvarea problemei persoanelor neasigurate, mai ales a celor din mediul rural sau a celor din grupurile de risc; implementarea unui Program Naţional pentru Hepatite; îmbunătăţirea prevenţiei prin programe de screening accesibile, dar şi prin introducerea obligatorie a markerilor hepatici la medicii de familie.

„România nu are încă un plan naţional implementat pentru prevenirea hepatitelor virale, pentru creşterea ratelor generale de screening şi a accesului la tratament, deşi în cazul infecţiei cu virusul hepatitic C înregistrăm cea mai ridicată rată de prevalenţă din Europa, de 2,54%. Aproximativ 600.000 de persoane sunt potenţial afectate. Dintre acestea doar 16% sunt diagnosticate şi doar aproximativ 0,6% sunt tratate, a declarat prof. dr. Anca Trifan, preşedinte executiv al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie în faţa pacienţilor prezenţi la Iaşi.

 

  • De la hepatita C la ciroză sau cancer la ficat

 

Date statistice importante arată că România ocupă locul 1 în Europa, ca număr total de cazuri de hepatita C. Totodată, APAH-Ro semnalează că ţara noastră ocupă locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice (44,5 decese la suta de mii de locuitori – media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori). Deloc de neglijat este informaţia APAH-Ro potrivit căreia hepatita C este cea mai frecventă cauză a cancerului de ficat şi una dintre cele mai importante cauze ale ciroziei (20% din cazuri ajung la ciroză în 15 ani de la infectarea cu virusul C).

Geanina NICORESCU

Lasa un comentariu