Distrus în întregime în Neamț, după cum a arătat, în urmă cu două săptămâni, șeful Direcției Agricole Neamț, sistemul de irigații revine în actualitate într-o discuție oficială purtată de deputatul colegiului 3, Liviu Harbuz, cu mai mulți oficiali europeni: ”S-a discutat despre posibilitatea de a investi în infrastructura primară de irigații, de fapt aș spune imposibilitatea de a face în prezent acest lucru pentru că din PNDR 2014-2020 nu ne putem permite să alocăm fonduri pentru acest tip de investiție, motiv pentru care speranța noastră este ca această finanțare să fie trecută pe lista lungă a domnului Președinte Jean-Claude Juncker. Vorbim despre programul său de investiții, un program foarte ambițios pe care domnul Juncker l-a anunțat și unde sper ca România să primească o poziție care să ne asigure finanțarea necesară pentru refacerea infrastructurii primare de irigații”, a declarat deputat Liviu Harbuz, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură.
Întâlnirile au avut loc ieri, la Conferința ”Perspectiva politico-economică a aplicării reformei Politicii Agricole Comune în România”.
Evenimentul a fost organizat în Parlamentul României la inițiativa eurodeputatului Viorica Dăncilă, vicepreşedintă a Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (AGRI), lideră a europarlamentarilor PSD, alături de eurodeputații S&D Daciana Sârbu, Vicepreședintă a Comisiei de Mediu și Sănătate publică (ENVI), şi Laurenţiu Rebega, Vicecoordonator al Comisiei AGRI S&D.
La aconferință au participat câțiva dintre cei mai influenți europarlemantari din Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală: Paolo De Castro, fostul președinte al acestui for de lucru, Eric Andrieu, actual vicepreședinte al Comisiei, Nicola Caputo, membru, Marc Tarabella, membru, și Michela Giuffrida, membră și ea a Comisiei.
”Dezbaterea de astăzi, prin prezența oaspeților, a domnilor și doamnelor europarlamentari, ne-a dovedit, încă o dată, importanța domeniului agriculturii atât în politicile naționale, cât și în cele de la Bruxelles.
La fel ca și restul țărilor membre, România a înțeles că agricultura trebuie să fie un domeniu prioritar, atât pe plan intern, cât și pentru întreaga comunitate europeană, iar când spunem agricultură vorbim mai ales despre securitate și despre siguranță alimentară.
În ceea ce privește România, în domeniul agricol, să nu uităm că avem cei mai mulți beneficiari ai plăților directe, respectiv 1,2 milioane de beneficiari ai plăților efectuate prin APIA. Acest lucru face ca simplificarea PAC să fie pentru noi o salvare. Așteptăm simplificarea politicilor agricole comune în sensul în care acest lucru va influența pozitiv plata subvențiilor prin APIA.
Au mai luat parte la discuții liderii principalelor organizații din sectorul agroalimentar: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Federația Națională Pro Agro, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase – ROMPAN, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui – APRIL și Asociația Profesională AgroBiotechRom.
Temele dezbătute de europarlamentarii, parlamentari românii, liderii fermierilor și presă au inclus situația importurilor de proteine la nivel european, eventualitatea reluării cultivării de soia modificată genetic, nivelul subvenției primite de fermierii români în raport cu cei din alte state comunitare, deschiderea de noi piețe de desfacere, criza laptelui și absorbția eficientă a fondurilor europene puse la dispoziția statelor membre, inclusiv României, în exercițiul financiar 2014-2020.