Cu sumare bogate, consemnând noutăți din mișcarea creatoare și de idei din lumea de azi, cât și din activitatea culturală a județului Neamț, își surprind cititorii ultimele numere (42 și 43, respectiv 1 și 2/2016) ale revistei „Antiteze“, editată de Societatea Scriitorilor din județul Neamț, sub egida USR, printr-un proiect finanțat de Consiliul Județean Neamț.
Primul dintre acestea este conscrat avangardei artistice, cu prilejul Centenarului Dada, mișcarea nonconformistă cu mare ecou european, creată de Tristan Tzara (1896-1961, originar din Moinești, Bacău), la Cabaretul Voltaire din Zürich, Elveția. Eseuri consacrate acestui eveniment sunt semnate de Raluca Naclad (Avangarda continuă), Cristian Livescu (Drama unui animator: Tristan Tzara) și Daniel Clinci (Dada, anti-arta și neajunsurile ei), acesta din urmă un tânăr cercetător, autor al unei recente exegeze critice „Avangardă și experiment“. În spiritul acestei tematici, sunt publicate texte din Tristan Tzara și Samuel Beckett (Patru poeme), precum și câteva poeme excepționale semnate de Liviu Ioan Stoiciu și Ioan Tudor Iovian. Din domeniul artelor vizuale „de avangardă“, e adusă în atenție creația pictorului Mihai Chiuaru (n. 1951), unul din cei mai valoroși plasticieni contemporani, originar din Hangu, jud. Neamț, printr-o cronică semnată de Cristian Livescu. Rămân în continuare foarte captivante la lectură și căutate de cititori articolele semnate de Andrei Dârlău (O evanghelizare apostolică a Chinei în secolul I?), precum și investigațiile socio-istorice în perioada interbelică realizate de Camelia Suruianu (de felul „Banul, politica și jurnaliștii în presa românească interbelică“). Profesorul Emanuel Bălan din Târgu Neamț are un articol interesant și de actualitate – „România și problema refugiaților în secolul XX“, iar profesorul Mihai Capșa Togan, din Bicaz, propune eseul „Oscar Wilde: încercarea de a crea religia frumosului“. Iarăși demne de atenție sunt fragmentele de proză „Mahalaua Precista“ de Bică Nelu Căciuleanu și cele de teatru, „Dostoievski trip“ de rusul Vladimir Sorokin (în traducerea lui Horațiu Mihaiu). La rubrica „Note de lector“, Constantin Tomșa se ocupă de cărțile semnate de Elena Florescu, Mihai Gh. Enăchescu, Gh.A.M. Ciobanu, iar Constantin Munteanu semnează eseul „Autorul în dialog cu cititorii“; Mihai Merticaru și Emil Ariton oferă pagini de poezie.
La rândul său, numărul 43 din „Antiteze“ are mare parte din cuprins dedicată călătoriei, deschizându-se cu editorialul „A călători, a deveni“ de Raluca Naclad și eseul „Calistrat Hogaș, căutătorul de pustietăți paradisiace“ de Cristian Livescu, dedicat imaginii arhetipale a călătorului în literatura noastră, de a cărui omagiere a centenarului morții de anul viitor ne apropiem. În vederea acestui eveniment, Editura Crigarux a pregătit o ediție cu integrala prozei hogașiene și reeditarea lucrării memorialistice „Tataia“ de Sidonia C. Hogaș. Surprizele din sumar sunt și aici demne de atenție: eseul „Citta di Ovidio“ de Luana Luban, care ne spune că poetul tomitan e originar dintr-un antic orășel montan, Sulmona, în inima munților Abruzzi; jurnalul chinez de călătorie al lui Andrei Dârlău (despre mănăstirile shaoline); articolul „Rețetele lui Hemingway“ de David Alexandru; cronica Ralucăi Naclad la romanul lui Adrian G. Romila, „În drum spre sud“, „deturnând tema aventurii spre tema construirii egoului de hârtie“; apoi un documentar de mare interes „Pe Drumul cel mare și vechi al Moldovei“ de Virgil Savin, descoperind rudimente ale drumului străvechi care unea Iașiul, traversând Siretul și apa Moldovei, prin dealurile Ghindăoanilor, cu Hangu și poalele Ceahlăului, înaintând spre Ardeal (proiectanții viitoarei autostrăzi se pot inspira din acest traseu).
Un alt motiv de rezistență al revistei îl reprezintă studiul excepțional semnat de tânărul medic psihiatru Bogdan C.S. Pârvu, „Îngerul rănit“, cu referire la psihopatologie și creativitate din perspectivă bio-psiho-socială, despre dezechilibrele mintale și crizele de nebunie ale poeților romantici, pornind de la Cervantes și personajul său, celebrul Don Quijote. De asemenea, Cristian Livescu scrie cronica literară cu tema „Emil Brumaru, de la «Rezervația de îngeri» la «Infernala comedie»“, despre evoluția cunoscutului poet ieșean. Poezie semnează Gabriela Apostol și Lucian Teodosiu, iar la secțiunea rezervată traducerilor remarcăm un fragment din piesa „Câinele“ de scriitorul rus-israelian (a locuit o vreme la Haifa, unde a fost viceprimar, acum trăiește la Sankt Petersburg) Valentin Krosnogorov. Revista publică programul complet al ediției 2016 a Festivalului de teatru de la Piatra Neamț (5-17 noiembrie), care anunță un salt valoric al manifestării, atrăgând totodată atenția asupra unui eveniment pe scena TT, cu spectacolul „Sfârșitul jocului“ de Beckett (pentru prima oară în repertoriul teatrului pietrean!), în regia tânărului Szabo K. Istvan, Constantin Tomșa atrage atenția asupra unor cărți recente semnate de Aspazia Sandu (autoare din Bicaz), Violeta Lăcătușu, cunoscuta prozatoare din Roman, și Gheorghe Bunghez. Gh.A.M. Ciobanu, decanul publiciștilor nemțeni, propune un frumos eseu despre „Divin“, iar rubrica plastică se ocupă de Petru Vamanu. În ambele numere sunt de semnalat rubrica de informație „Din viața Societății Scriitorilor din județul Neamț“ și savurosul „Dicționar de argou“.
„Antiteze“ rămâne o carte de vizită reprezentativă, pe plan național și european (am înțeles că ea circulă în aceste spații), pentru viața artistică nemțeană. (M.B.)