Cum alegem perechea potrivită?

24/11/2017

Dr. Miron Itzhak – psiholog clinician principal cu drept de supervizare

Cu mai mulţi ani în urmă, au ajuns la cabinetul meu doi tineri simpatici, puţin înfricoşaţi. La intrare, mă întreaba băiatul, care era de 23 ani: „ Domnule doctor, am auzit că sunteţi un mare specialist în hipnoză, puteţi să-i faceţi prietenei mele o hipnoză? „
Fata, de 21 ani, auzise întrebarea şi parcă o simţeam cum la fiecare cuvânt spus de prietenul ei, ea se face cu câţiva centrimetri mai mică.
L-am întrebat -de ce vrei sa folosesc hipnoza? Şi el, fără ezitare, mi-a răspuns: „Vrem să ne căsătorim dar vreau să fiu sigur că am ales perechea potrivită”.
„Şi de ce crezi că prin hipnoză am să-ţi dau un răspuns?”, l-am întrebat. „Povestea e mai lungă, domnule doctor, dar pe scurt vă spun ca noi suntem de patru ani împreună, în ultimul an am fost plecat în Italia la muncă şi când m-am întors, am simţit o schimbare semnificativă la prietena mea, nu mai era aceaşi fată pe care am cunoscut-o înainte de Italia”.
Ce s-a întâmplat? l-am întrebat, ce ai văzut?
„Domnule doctor, bănuiesc faptul că prietena mea m-a înşelat şi a avut o relaţie cu cineva. Vreau să fiu sigur că a fost şi este numai a mea, şi, prin hipnoză să primesc o confirmare”.

Bineînţeles ca am respins atitudinea, gândirea şi sugestia acelui băiat, dar de atunci am, din când în când, persoane care se sfătuiesc cu mine legat de alegerile lor, despre perechea lor potrivită şi cum trebuie să alegem perechea.
De zeci de ani mă ocup cu psihoterapie, cupluri, familie. Am publicat în anii 80-90 şi până astăzi mai multe articole legate de alegerea potrivită, despre perechea potrivită, dar când am vrut să scriu aceeaşi temă de articol, am descoperit cât de greu îmi este şi câte lucruri s-au schimbat în lumea noastră, în aşa fel încât am simţit că văd doar copacii şi nu pădurea.
Ce s-a întamplat în parcursul anilor care are o mare legătură în alegerea perechii potrivite? Schimbările tehnologice, intrarea în lumea virtuală prin toate metodele de internet(celulare, mobile, tablete şi altele), îmi amintesc prima dată, primul meu articol pe la sfârşitul anilor 70, când am pus accent pe capacitatile cognitive ale omului, cum ar fi: inteligenţa generală, inteligenţa emoţionala(mai întârziată şi dezvoltată în anii 90), capacităţile motrice, abilităţi ale simţurilor ( vizual, auditiv, tactil, mirosul, gustul şi nu în ultimul rând simţul intuitiv-practic).
Am pus şi accent pe tendinte spirituale şi lângă ele, tendinţe religioase şi comportamente de aceeaşi natură, am vorbit despre moralitatea şi valorile etice ale omului, despre temperamentul moştenit, personalitatea dinamică şi am pus un mare accent pe anturajul familial, educaţia, normele şi valorile, sociabilitatea. Dar nu am uitat să accentuez părţile socio-antropologice cum ar fi statutul familial, financiar şi cum influenţează apartenenţa la o grupă de minoritate(poate fi religioasa sau etnică) şi cum se foloseşte alegerea perechii potrivite în fiecare regiune. Am arătat prin exemple de triburi africane, ce fel de ceremonii se fac şi cum un om îşi alege perechea potrivită.
Dacă mă întorc milioane de ani înapoi, pe vremuri unde lucrurile erau destul de simple – din momentul când ai posibilitatea să alegi, atunci cea mai apropiată şi cea mai atractivă persoană pentru tine era alegerea cea mai bună. Din alte cuvinte, am arătat în primul meu articol că o asimilare aproape identică cu tine, ea este alegerea ta ideală.
În parcursul anilor 80-90 am rămas cu ideea că la cel mai apropiat om, cu cât identifici mai multi factori de asemănare, cu atat potrivire este mai bună. Am arătat asta prin exemplul persoanelor care trăiau cu câteva milioane de ani înainte –simţurilelor – miros, tactil şi alte celelalte, erau la fel, ei erau atraşi unul faţă de celălalt.
Dar cu cât se dezvoltă civilizaţia, încep şi alte părţi să-şi spună cuvântul, cum ar fi părţile cognitive, intelectuale care fac posibil ca persoane din acelaşi gen să se aproprie una de alta. Dar prin anii 80, în cel de al doilea articol al meu, am adăugat încă o regulă de fier: şi persoane din polurile opuse se atrag foarte mult.
Explicaţiile teoretice legate de această regulă spun că polurile opuse fac o completare, o unitate şi se unesc şi mai mult decât ceilalţi, tendinţa lor este tot timpul să se unească. Din păcate, caracterele diferite şi valorile diferite creeaza o curiozitate, o ieşire din monotonie şi un proces de conflict omostazis pe tot parcursul vieţii, care dezvoltă, într-adevăr nemulţumiri, dar el dezvoltă, de asemenea flacăra, entuziasmul şi creativitatea în lumea asta.
Diferenţa între oameni face să existe un interes aparte, o ambiţie specială, pe care persoanele încearcă din răsputeri să le ajusteze şi astfel, să intre în scara vieţii, să se acomodeze şi să aibă un statut mai ridicat.
Dimpotrivă, persoanele cu statutul ridicat încearcă să-şi menţină locul lor şi atunci intervine o luptă interesantă între ele, ce creează, la urma urmei, un mare interes. Şi în anul 2017, la o vârstă înaintată, când vreau să scriu un articol pe aceeaşi temă, sunt copleşit de toată situaţia în care omenirea se află în momentele acestea. Regulile de aur nu s-au schimbat, rămân aceleaşi două principii permanente: persoanele apropiate se atrag unul faţă de altul mai repede şi se potrivesc( dar ce facem când în lumea asta există un dinamism atât de puternic de schimbare şi care nu ne permite să avem o viaţă monotonă şi de rutină) şi atunci regula a doua ca persoanele cu diferenţe mari între ei se atrag mult mai mult din cauza dinamismului, luptei şi nevoii de adaptare la o societate de mare schimbare.
Tineretul de astăzi continuă să folosească mijloacele şi locurile de comunicare, modele din trecut( cum ar fi şcoala, armata, universitatea, locurile de muncă). De acolo se creează foarte multe posibilităţi de a alege perechea potrivită. Dar astăzi, când trăim într-o lume virtuală, foarte mulţi s-au cunoscut prin internet. Cum putem explica faptul că 24% din persoanele căsătorite in anii 2010-2012, in New York, s-au cunoscut prin intermediul internetului. Exista o schimbare destul de semnificativă în preferinţa persoanelor care se cunosc una pe alta. Pare că atitudinea existentă cu câteva generaţii înainte, era animalica, manofestată prin instincte primare, şi, cum am spus şi eu, atunci era patriarhatul puternic iar femeia s-a adaptat şi a acceptat rolul că ea este perechea potrivită( supusă, harnică, iubitoare) şi toate astea le face pentru armonie. Dar de când vremurile s-au mai schimbat, pare că alegerea este doar pentru supravieţuire, interese comune, compromisuri, toate pentru a nu sparge pachetul care se numeşte familia şi cuplul.
Îi compătimesc pe tinerii de astăzi, alegerea lor este mai complicată de zeci de mii de ori decât înainte, nu mai există acelaşi instinct primar( de atractie fizica, sexualitate şi altele). Astăzi, după cum am spus, trebuie să fie luaţi în calcule foarte mulţi factori – financiar, familial, religios şi altele. Cu cât viaţa se complică, se complică şi alegerea perechii potrivite. Când am fost mai tânăr, am avut un vis, am vrut să scriu un anunţ care să ajungă la toată lumea, la fete mai ales, şi am vrut să le spun că dacă cineva simte că prin acest anunţ eu caut jumătatea mea, poate şi ea simţi că eu sunt jumătatea ei…
M-am trezit repede din acel vis la realitate şi mi-am zis că nu se poate să-mi las misiunea mea şi forţele mele pe mâna hazardului. Şi m-am hotărât să-mi spun că dacă vreau să supravieţuiesc, trebuie să renunţ la ideea ca există perechea potrivită. Ce e potrivit pentru mine, nu poate fi potrivit pentru ea, şi invers. Dar, totuşi trebuie lasat un mic loc pentru idealişti, visători, care ei spun că trebuie să ajungem şi la locul asta. Eu sunt de părere că putem construi perechea noastră potrivită, cu mâna noastră.
Şi am să închei cu un fel de concluzie: îmbinarea între amândouă metodele sus discutate, creează cel mai bun lucru, depinde şi ce vrei să obţii din această îmbinare. Pentru termen scurt, persoanele din poluri opuse se potrivesc mai bin, dar tot atât de adevărat este că şi pentru perioadele mai lungi, asemănarea este mult mai eficientă. Şi cum eu tind să vorbesc despre echilibru, am să spun că nu mă impresionează deloc persoanele care vin la mine şi îmi spun că şi-au găsit perechea potrivită, că trăiesc într-o fericire totală, aşa cum nu mă impresionează atunci când un cuplu aruncă unul spre altul înjurături şi acuzări.
Şi vreau să spun că cel mai potrivit cuplu este cel care are şi scânteia de cearta şi de nepotrivire, dar şi cea de potrivire totală.
Dr. Miron Itzhak – psiholog clinician principal cu drept de supervizare
Director Institut Miron Piatra Neamt str. Mihai Eminescu Bl D4 Sc. B Ap 37
Telefon: 0233/236.146 0233.234426 0747.627.971 0724.225.214
Site: www.psiholog-miron-itzhak.ro
E-mail: miron@ambra.ro

Lasa un comentariu