La numai 31% dintre sortimentele analizate de APC se menționează pe etichetă compoziția atât pentru aluat, cât și pentru umplutura croasantului
Ieftin și pe placul copiilor, croasantul a ajuns preferatul elevilor pentru “gustarea” din pauza mare. Dar oare știm ce le dăm, de fapt, celor mici, să mănânce? O sumă de E-uri. Cel puțin asta susțin specialiștii din cadrul Asociației Pro Consumatori, care în urmă cu câteva zile au făcut public rezultatul unui studiu privind calitatea croasanților din comerț.
Iată ce au descoperit specialiștii: 92% dintre croasanții analizați conțin conservanți; 82% dintre croasanții analizați conțin arome sintetice; 77% dintre croasanții analizați conțin acid citric; 75% dintre croasanții analizați conțin între 5 și 10 aditivi alimentari, iar 61% dintre croasanții analizați conțin câte 2 conservanți!
Studiul face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în prima decadă a lunii martie anul curent, 61 de sortimente de croasanți din marketuri. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Experții APC au formulat următoarele concluzii: la numai 31% dintre sortimentele analizate se menționează pe etichetă compoziția atât pentru aluat, cât și pentru umplutura croissantului.
În cele 61 de produse analizate s-au identificat 29 tipuri de aditivi alimentari, după cum urmează: mono și digliceride ale acizilor grași, propionat de calciu, sorbat de potasiu, citrat de sodiu, caroteni, carmin, sorbitol, gumă guar, gumă de celuloză, acid malic, poligliceroli esteri ai acizilor grași, celuloză microcristalină, acid tartric, lecitină de soia, pectine, acid citric, acid sorbic, alfa-tocoferol, alginat de sodiu, difosfat disodic, acid fosforic, carboximetilceluloza, sirop de malitol, acid ascorbic, ester diacetil tartric, poliricinoleat de poliglicerol, stearoil lactilat de sodiu, dioxid de titan și acetat de sodiu. În sortimentele analizate s-au identificat și o serie de arome artificiale. Aromele sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.
Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 307,06 kcal și 488 kcal. În conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătății, copiilor nu le sunt recomandate produsele cu peste 300 kcal per unitatea de vânzare.
Cantitatea de lipide per 100 grame produs variază între 12 grame și 30 grame, iar cantitatea de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 3,4 grame și 15 grame. 41% din produsele analizate conțin o cantitate mai mare de 5 grame acizi grași saturați.
În conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătății, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor.
Numeroase studii realizate de instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.
Cantitatea de carbohidrați per 100 grame produs variază între 43 grame și 63 grame, iar cantitatea de zaharuri per 100 grame produs variază între 9 grame și 28 grame. 26% din produsele analizate conțin o cantitate de zaharuri de peste 15 grame per 100 grame produs, adică între 16 grame zahăr și 28 grame zahăr per 100 grame produs. În conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătății, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor.
Geanina NICORESCU