Casa Corpului Didactic Neamţ a sărbătorit Unirea Principatelor Române

24/01/2015

corp didactic Invitatul special al manifestării a fost prof. Gheorghe Radu, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ
Ieri, Casa Corpului Didactic Neamţ a organizat, în parteneriat cu Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ, o activitate metodico-ştiinţifică dedicată Unirii Principatelor Române. La eveniment au participat, alături de profesorii metodişti ai C.C.D. Neamţ, cadre didactice de pe toată raza judeţului. Au luat cuvântul prof. Florentina Vasiliu Moise, directorul Casei Corpului Didactic Neamţ şi prof. Gheorghe Radu, muzeograf în cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie.
“Casa Corpului Didactic sărbătoreşte astăzi Unirea Principatelor Române, prin două evenimente: o expoziţie de carte, organizată la Sala de Lectură a Bibliotecii, de către colega noastră, Ana Macovei, bibliotecara instituţiei, precum şi o activitate organizată în parteneriat cu Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ. Am invitat în jur de 40 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar nemţean, atât din mediul rural, cât şi din mediul urban. Invitatul special al întâlnirii este domnul profesor Gheorghe Radu, muzeograf în cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie care ne va face să conştientizăm importanţa zilei de 24 ianuarie.
Mă bucur foarte mult să am astăzi alături de mine colegele – profesori metodişti ai Casei Corpului Didactic, alături de invitaţi. Este o bucurie să putem organiza această activitate şi consider că acest eveniment este unul de maximă importanţă, deoarece ne face să realizăm faptul că avem o istorie monumentală. Datoria noastră de dascăli este de a transmite copiilor, pe care-i îndrumăm zilnic, crezul că 24 ianuarie rămâne o zi în care neamul românesc şi-a căpătat demnitatea şi locul binemeritat în Europa“, a spus prof. Florentina Vasiliu Moise, directorul Casei Corpului Didactic Neamţ.

Elena Cuza, la Piatra-Neamţ

La rândul său, prof. Gheorghe Radu a subliniat legătura dintre oraşul Piatra-Neamţ şi ziua de 24 ianuarie:
“Oraşul Piatra-Neamţ este foarte legat de «Ziua cea mare a veacului», aşa cum s-a numit în istorie ziua de 24 ianuarie 1859, pentru că aici, după moartea «domnitorului Unirii», a trăit şi şi-a dat obştescul sfârşit soţia lui cea credincioasă, Elena Cuza. Casa Elenei Cuza există şi astăzi, aflându-se pe strada Ştefan cel Mare, într-o oarecare paragină. Elena Cuza a murit la 37 de zile de la sărbătorirea, cu mare fast, în judeţul de la poalele Ceahlăului, a zilei de 24 ianuarie 1909, când se împlineau 50 de ani de la Mica Unire. Ea s-a stins pe 2 aprilie 1909, fiind înmormântată la moşia Soleşti de la Vaslui. S-au păstrat şi documente în arhivele nemţene, precum şi obiecte personale ale Elenei Cuza, aflate astăzi în Sala Unirii, din cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie”, a menţionat prof. Gh. Radu.

Cum au sărbătorit nemţenii Mica Unire

În continuare, prof. Gheorghe Radu a prezentat publicului documente deosebite, aflate în tezaurul arhivistic al judeţului Neamţ, care arată participarea, dar mai ales entuziasmul de care a dat dovadă populaţia judeţului Neamţ, în preajma zilei de 24 ianuarie 1859. Documentele atestă faptul că actul Unirii a produs, în judeţul Neamţ, o bucurie deosebită. Când s-a aflat, prin telegraf, de dubla alegere a lui Al.I. Cuza, oamenii au ieşit în stradă, au dansat Hora Unirii, atât în centrele urbane – Piatra-Neamţ, Roman, Târgu Neamţ – cât şi în mediul rural, în comunele din această parte de ţară.
Iată ce spun documentele vremii despre acest eveniment:
“Entuziasmul de pe aceste plaiuri moldave a fost imens, sincer şi general. O telegramă de felicitare adresată noului domn, în seara zilei de 24 ianuarie 1859, semnat de 68 de cetăţeni din Piatra-Neamţ, sublinia importanţa evenimentului realizat la 24 ianuarie, în urma alegerilor Camerei Elective din Bucureşti, când… «românii văd împlinirea celor mai fierbinţi dorinţe ale naţiei. Sunt bucurii care nu stau în puterea omenească a le exprima».
În telegrama trimisă din Roman, maiorul Buzdugan menţiona voinţa poporului care l-a ales pe Cuza pentru „patriotismul, curajul şi spiritul său de dreptate şi nepărtinire.”
Sfatul Orăşenesc din Piatra-Neamţ (actualul Consiliu Local) a organizat manifestările dedicate Unirii cu mult fast, aşa cum arată o dare de seamă a Poliţiei Piatra-Neamţ, din 30 ianuarie 1859, document redactat într-o dulce limbă românească:
«Sara, oraşul – cu toate mahalili lui şi din munţii dimpregiur – s-au luminat cu cea mai briliantă luminaţie, plăcută la priviri, care au şi existat până cătră ziuă pe lângă care, atât orăşeni, cât şi locuitori de prin sate, ce se adunaseră făcându-se grupuri, benchetuiau pe toate uliţele, prin veselie şi cântici di muzici, fluiere, cimpoaie şi cântici vocale. Iar di pi munţi, să răsune în vale buciumele ce aşăzase, prin care toate acestea să asalte: Vivat Unire! Şi strigându-se: Ura! Să trăiască domnul nostru Alexandru Ioan!»
Brilianta luminaţie de care se vorbeşte în document s-a făcut cu ajutorul a şapte putini aşezate la Sfatul Orăşenesc, la Şcoala Publică (actualul Muzeu de Artă) şi pe vârful dealurilor Cozla şi Pietricica.
Astfel au sărbătorit pietrenii «Ziua cea mare a veacului», aceste manifestări de entuziasm fiind întâlnite, însă, şi în celelalte zone ale judeţului nostru.

Irina NASTASIU