Brusturi, o primărie datoare vândută…

24/01/2014

Daniel Lozonschi,primar Brusturi 2

* Sumele de plată – aproape cât bugetul comunei pe doi ani!

* Era cât pe ce să se piardă o finanţare de 6,35 milioane lei

* Viitoarele finanţări europene, sub semnul întrebării…

După alegerile locale din vara anului 2012, Daniel Lozonschi a preluat Primăria Brusturi într-o situaţie foarte ingrată, din punctul de vedere al bugetului local.  Practic, comuna era datoare vândută. Sumele ce trebuiau plătite erau aproape cât bugetul comunei pe doi ani!  Care este acum situaţia datoriilor, ne lămureşte primarul Daniel Lozonschi: „Pentru anul 2014 mai avem o eşalonare la plată, către Fondul de Garantare al Creditului Rural Bucureşti, în suma de 97.000 lei. În momentul de faţă suntem în acţiune judecătorească cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucureşti pentru o sumă de 197.252 lei, procesul este în curs.”

Toată păţania se trage de la implementarea proiectului integrat de 2,5 milioane euro, care a fost finalizat, s-a făcut chiar şi recepţia finală a investiţiilor incluse în acel proiect. Ulterior s-a constatat că s-au făcut cheltuieli suplimentare, care nu erau eligibile în cadrul finanţării proiectului integrat.

„Cheltuielile neeligibile erau în jur de 79.000, ca depăşiri de cote. La această sumă s-a aplicat o corecţie de 1,5 prin care aproape s-a dublat suma datorată iniţial. Sumă la care s-au aplicat şi nişte penalităţi. În primă fază am avut de plată 450.000 lei la Fondul de Garanare a Creditului Rural, executarea scrisorii de garantare. Apoi mai era datoria de 197.252 lei la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. O datorie totală de 647.252 lei. În comuna Brusturi avem un buget anual în jur de 350.000 lei…”

În comuna Brusturi urmau să se realizeze investiţiile incluse într-un proiect cu finanţare europeană. Valoarea proiectului este de 6,350 milioane lei. Fiind „la cuţite” cu APDRP, cu procesul în curs pentru returnarea sumei provenind de la proiectul integrat de 2,5 milione euro, implementat tot cu cu bani europeni, credeam că respectiva finanţare a fost sistată. Primăria Brusturi a „scăpat ca prin urechile acului”. Cum de a fost posibilă „minunea”? „Am avut mare noroc, era semnat contarctul de finanţare pentru acel proeict , atunci  când au ieşit la iveală problemele cu plăţile faţă de APDRP şi faţă  Fondul de Garantare a Creditului Rural. Proiectul era în derulare, din această cauză n-a mai putut fi reziliat contractul de finanţare. Slavă Domnului! Numai aşa am putut continua lucrările de investiţii. Dacă nu era semnat contractul şi, la acea dată, eram în litigiu cu APDRP, se blocau fondurile europene. Prin acest proiect, fondurile europene au foat alocate pentru modernizarea de drumuri ce duc spre o exploatare forestieră, pe o distanţă de 5,5 km.  În vară vom finaliza această investiţie, se va face şi recepţia finală. Este vorba de drumul din satul Brusturi şi până la pădure, dar şi de drumul din satul Poiana, tot până la pădure.”

Cât despre viitoarea alocare financiară europenă, începând din acest an, sunt slabe şanse de accesarea a banilor europeni de către Primăria Brusturi. „Doar ne gândim la fondurile europene”, ne spune cu regret primarul Danile Lozonschi. „Fiind în litigiu cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucureşti,  nu cred că se mai pune problema accesării de fonduri europene. Este o chestiune delicată, cu două tăiuşuri. În cazul în care câştigăm vreo finanţare europeană, e posibil ca APDRP să ne blocheze accesarea acestor fonduri. Nu poţi şti! Să încercăm să fim mai optimişti, să vedem partea plină a paharului… Noi ne zbatem să facem bine comunităţii în care trăim. Asta este menirea primarului, a tuturor celor aleşi de oameni, prin vot.”

Plecând la drum cu un aşa buget, plin până peste cap de datorii,  primarul Daniel Lozonschi s-a descurcat. Mai cu o eşalonare la plată, mai cu un proces în instanţă. Şi în aceste condiţii, tot a mai reuşit să facă ceva în comună.  „Am reuşit să facem extinderea reţelei dealimentare cu apă. Anul acesta neapărat trebuie să mai facem o extindere la acea reţea, pentru că rămân oamenii fără apă potabilă. Pânza freatică a coborât la o adâncime de peste 14 m. Alimentarea cu apă este o situaţie de urgenţă, o activitate prioritară pentru noi.”

Tina CONDREA