Semnalăm apariția primului număr din anul acesta al revistei „Apostolul“, publicație a cadrelor didactice editată de Sindicatul din Învățământ și Cercetare Neamț. Revista se deschide cu o serie de articole dedicate zilei de 15 ianuarie, data nașterii poetului Mihai Eminescu. Gabriela Grigore, secretarul general al SLLICS Neamț, semnează un „Raport privind activitatea desfășurată de Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învățământ și Cercetare Științifică Neamț, în anul 2016“, în timp ce președintele SLLICS Neamț, prof. Gabriel Ploscă, aduce în atenția cititorilor „Strategia Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învățământ și Cercetare Științifică Neamț, pentru anul 2017“. Între obiectivele sindicatului nemțean pentru anul în curs se numără: menținerea locurilor de muncă prin revenirea la norma didactică de predare și la normativele de muncă de dinaintea apariției Legii nr. 1/2011, asigurarea unor condiții decente de muncă, elaborarea unei noi legi a salarizării în sectorul bugetar prin care să se obțină majorarea veniturilor, precum și creșterea eficienței managementului organizației sindicale.
„Nu cred să existe vreo operă mai de preț decât o viață de om“, spune – într-un interviu acordat redactorului-șef al publicației, Mircea Zaharia – criticul și istoricul literar Alexandru Dobrescu, titular al cronicii literare la revista „Convorbiri literare“ între 1972-1990, doctor în științe umaniste, autorul a peste 2.000 de cronici, articole, studii și eseuri, tipărite în publicații culturale din țară și străinătate.
„Panoramicul romașcan“ reunește cele mai importante evenimente din domeniul educației, petrecute pe parcursul lunii ianuarie, între care amintim: „Simpozionul Interjudețean «Creația eminesciană – operă deschis㻓, „Avanpremieră la Ziua Culturii Naționale“ și „Premiu național și certificate europene pentru Colegiul Tehnic «Danubiana»“.
Personalitatea lui Grigore Vieru este omagiată de redactorii revistei, cu ocazia împlinirii, pe data de 16 ianuarie, a opt ani de la moartea „poetului podului de cuvinte“, cel care a cântat toată viața lui dragostea de țară, de limba română și a visat la unirea între frați.
„Creangă n-a fost inventat, el a existat întotdeauna, în noi, nemțenii…“
„De ce îl iubim pe bădia Creangă?“ – se întreabă prof. Dumitru Rusu, într-un comentariu scris cu mult umor și sensibilitate, din care redăm un scurt fragment: „E de-al nostru, ne-a intrat în sânge. E humuleștean get-beget. Ne-a lăsat «Capra cu trei iezi», «Harap Alb» și Capra cea râioasă și fudulă a Irinucăi, basme și povești nemuritoare. Ibrăileanu, directorul «Vieții Românești» consemna la vremea lui: «Creangă scrie cum vorbește, românește, țărănește, seamănă cu I. I. Mironescu de la Tazlău». Așa o fi! (…) Îl iubim pe bădia Creangă pentru că numai cu el putem evada în copilărie. Numai cu el se poate hoinări pe coclauri. Exact cum o făceau cei doi amici, Creangă și Eminescu. (…) În sfârșit, îl iubim pe bădia Creangă pentru că a lăsat «limba românească să zburde fermecător prin hârtoapele naturale». Cuvintele sale au puritatea acelui bob de rouă care n-a fost atins decât de prima rază dumnezeiască de soare. Creangă n-a fost inventat, el a existat întotdeauna, în noi, nemțenii“.
Constantin Tomșa aduce „Un modest omagiu“ profesorului și publicistului nemțean Emil
Bucureșteanu, unul dintre decanii de vârstă ai intelectualilor contemporani, care a împlinit, pe data de 28 ianuarie, frumoasa vârstă de 85 de ani, în timp ce Elena Didoiu realizează un portret al regretatului profesor Eugen Mocanu din Tazlău, scriitor, pictor și colaborator
constant al postului „Radio Iași“.
Nu lipsesc articolele privind formarea cadrelor didactice, dar și cele care critică anumite metehne, precum plagiatul. Astfel, în articolul „Copy-paste, print și… gata «referatul»!“, psihologul Vasile Baghiu arată că obiceiul de a copia informațiile de pe internet pentru realizarea diferitelor referate de către elevi poate avea grave consecințe la nivelul întregii societăți: „Problema aceasta nici nu ar fi, de fapt, atât de gravă dacă nu ar determina și încuraja în întreaga societate un comportament deviant la toate nivelurile, dacă nu ar întreține un soi de cultură a plagiatului, a șmecheriei, a necinstei și a disprețului față de munca intelectuală, față de creația originală. Este tocmai ceea ce trăim astăzi, într-o lume românească având dificultăți mari în încercarea de a-și reveni din marasmul comunist, o lume în care în continuare nu meritele individuale contează în primul rând, ci sistemul de relații“.
Irina NASTASIU