*Cea mai la îndemnă, perdeaua de fum
Temperaturile scăzute au pus pe jar pomicultorii. Înghețurile târzii de primăvară pot afecta florile total sau parțial, iar cultura poate fi compromisă, dacă nu se iau la timp măsuri. Posibilitățile de intervenție sunt diverse. Metoda perdelei de fum se bazează pe principiul micșorării efectului radiației nocturne cu ajutorul unui ecran protector de fum generat de o substanță fumigenă. Perdeaua de fum împiedică răcirea solului și a pomilor, reducând efectul radiației nocturne. Se recomandă folosirea unor substanțe care să producă un fum persistent în jurul pomilor. Resturile organice pot fi formate din paie umede, turbă, gunoiul păios, crengi sau frunze precum și rumegușul de lemn umectat, se așază în diferite puncte din livadă în grămezi, astfel ca după aprinderea lor să se realizeze o perdea de fum de intensitate egală în toată livada. Grămezile trebuie să aibă 1,5 m în diametru și 0,80 m înălțime. În interiorul lor se așază material mai uscat, care întreține arderea, iar spre exterior material organic umectat, pentru a asigura o ardere lentă și producerea unei cantități cât mai mari de fum și vapori de apă. Încălzirea aerului din livadă se poate realiza cu ajutorul unor sobițe speciale, arzătoare sau pur și simplu cu un foc în aer liber. O sobiță de mărime mijlocie poate încălzi o suprafață de circa 50 de metri pătrați și poate proteja pomii până la temperaturile de -6…-7°C. Sobițele trebuie așezate în zig-zag.
Vântul artificial se realizează cu ajutorul unor instalații de ventilare, care amestecă și înlocuiesc aerul rece de la suprafața solului cu aerul mai cald din straturile superioare. Încălzirea aerului din livadă se poate face și cu ajutorul unor sobițe speciale, confecționate din tablă de 2 mm grosime, în care se pot arde: motorină, petrol, uleiuri minerale uzate.
Mărirea umidității aerului sau ploaia artificială se face cu ajutorul aspersoarelor care, pulverizând apa în atmosferă, ridică temperatura aerului cu 2-4°C. Irigația prin aspersiune se declanșează cu câteva minute înainte de apariția înghețului. Stratul de gheață, care se va forma pe ramuri, devine un strat izolator, care împiedică răcirea ramurilor, menținând în același timp la exterior temperatura foarte apropiată de 0°C. Instalațiile de aspersoare sunt rentabile când pot fi folosite ulterior la udarea pomilor și aplicarea îngrășămintelor. Reușita combaterii înghețului cu ajutorul aspersiunii este condiționată de: pulverizarea foarte fină a apei, uniformitatea distribuirii ei și continuitatea pulverizării pe toată perioada înghețului.
Aplicarea corectă a tehnologiei de cultură asigură pomilor o bună rezistență la îngheț. Prin întârzierea pornirii în vegetație și a înfloririi se pot evita înghețurile tardive. Spre exemplu, practica a demonstrat că aplicarea tăierilor în verde la cais sporește rezistența la frig și întârzie pornirea în vegetație. În iernile cu zăpadă se recomandă strângerea și tasarea zăpezii la baza pomilor. Prin topirea lentă a zăpezii, temperatura se menține joasă la nivelul rădăcinilor, iar pomii întârzie să intre în vegetație. În vederea prevenirii brumelor și înghețului, la înființarea plantațiilor trebuie evitate văile în care se manifestă fenomenele de inversiune termică. Pentru a evita pagubele provocate de îngheț se recomandă crearea și folosirea soiurilor rezistente la temperaturi scăzute, a soiurilor cu repaus profund de lungă durată și perioadă de vegetație redusă.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU