Situaţia copiilor maltrataţi din judeţul Neamţ este alarmantă, aşa cum arată o statistică întocmită de Serviciul de Prevenire și Intervenție Rapidă în Situații de Abuz, Neglijare, Exploatare din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Numai în cursul lunii trecute, un număr de 48 de copii au fost supuşi diferitelor forme de maltratare, de la abuz fizic (2 cazuri), sexual (1 caz), emoţional (12 cazuri), neglijare (15 situaţii), până la situaţiile de exploatare pentru comiterea infracţiunilor (9 cazuri), repatrieri (3 cazuri) sau copii dispăruţi (1 caz).
În cinci din cele 48 de cazuri, inspectorii D.G.A.S.P.C. au luat măsuri de protecţie, patru copii fiind repartizaţi în sistem rezidenţial şi unul în sistem maternal.
Sinuciderea, a doua cauză de moarte în rândul tinerilor
Un raport prezentat la începutul lunii septembrie de Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că sinuciderea este a doua cauză de moarte în rândul tinerilor între 15 şi 29 de ani. Dacă în state precum SUA sau Marea Britanie există o Strategie Naţională de Prevenire a Suicidului, ţara noastră este deficitară la acest capitol.
Având în vedere faptul că sinuciderea nu reprezintă o problemă individuală, ci un fenomen social, instituţiile statului au datoria de a se implica şi de a implementa programe la nivel local şi naţional privind identificarea şi susţinerea adolescenţilor cu risc de suicid. Cum să se poată realiza, însă, acest deziderat, când cei 28 de psihologi şcolari din judeţul Neamţ au în grijă 60.000 de elevi, depăşind cu mult norma de 1 psiholog la 800 de elevi, instituită prin lege?
Între factorii care determină pe mulţi dintre copii şi adolescenţi să recurgă la gesturi extreme se numără depresiile provocate de plecarea părinţilor în străinătate. La începutul lunii mai, Asociația Femeilor Românce din Italia (ADRI) arăta că, începând din 2008, aproximativ 40 de copii români s-au sinucis după ce mamele lor au plecat la muncă în străinătate, informează site-ul http://www.gazzettadelsud.it/news. Nici mamele nu sunt scutite de suferinţă, trauma provocată de separarea de copii ducând la ceea ce psihologii numesc ”sindromul Italia”, o formă gravă de depresie.
Aproape 6000 de copii nemţeni plâng de dorul părinţilor
În judeţul Neamţ, 5849 de copii au părinţii plecaţi în străinătate. Dintre aceştia, 5611 se află în grija rudelor, 24 sunt lăsaţi în seama asistenţilor maternali, 62 se află în centrele de plasament sau organizaţiile private autorizate. 139 de copii sunt lăsaţi în grija rudelor până la gradul IV, cu măsură de protecţie, în timp ce 11 copii se află la persoane apropiate, care nu le sunt rude.
Cele mai afectate segmente de vârstă sunt 7 – 9 ani (1412 copii), 10 – 13 ani (1832 copii) şi 14 – 17 ani (1381 copii).
Specialiştii din cadrul DGASPC Neamţ atrag, însă, atenţia asupra faptului că sinuciderile în rândul copiilor şi adolescenţilor nu pot fi determinate în mod exclusiv de plecarea părinţilor peste hotare, acesta fiind doar unul dintre factorii de risc.
„Cu privire la problematica actelor autolitice în rândul adolescenţilor, subliniem ideea că lipsa părinţilor, a autorităţii parentale, pe o perioadă mai mare de timp poate constitui un factor de risc important, dar nu este singurul. Numai plecarea părinţilor nu determină, sine die, un asemenea comportament. În situaţiile în care asemenea decizii se iau după o analiză deschisă şi serioasă făcută în familie – chiar un consiliu în familia extinsă – şi în care copilul este considerat parte activă în deciziile familiei, în care comunicarea, fie ea şi telefonică sau prin alte mijloace, vizează şi sentimentele, resorturile intime ale acestuia, situaţia este înţeleasă şi asumată. Grave sunt şi alte aspecte pe care le poate avea în timp lipsa autorităţii parentale, de la lipsa de discernământ în afilierea la anumite modele şi până la instalarea unui dezinteres, a unei demotivări faţă de reuşita şcolară şi socială”, ne-a spus Eugen Simion, șeful Serviciului pentru Copilul Maltratat din cadrul D.G.A.S.P.C. Neamţ.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la fiecare 40 de secunde o persoană îşi pune capăt zilelor, doar 28 de ţări ale lumii beneficiind, în momentul de faţă, de un plan strategic pentru prevenirea fenomenului sinuciderilor.
Irina NASTASIU